Seiful Apocalipsei, ultima salvare a oamenirii. Caracteristicile locului care are un singur scop

Rezerva mondială de semințe din Svalbard, cunoscută și sub numele de „Seiful Apocalipsei”, se află pe insula Spitsbergen, în arhipelagul norvegian Svalbard, la aproximativ 1.300 de kilometri dincolo de Cercul Polar. Depozitul a fost deschis de Guvernul Norvegiei în februarie 2008 și funcționează ca rezervă de siguranță pentru colecțiile de semințe păstrate în bănci genetice din diferite state și regiuni ale lumii.

Rolul lui nu este să înlocuiască aceste colecții, ci să ofere o copie de rezervă pe termen foarte lung, în cazul în care materialul genetic se pierde din diverse motive.

De ce a fost ales Svalbard

Alegerea Svalbardului a avut la bază mai mulți factori. Zona are climat rece, umiditate redusă și un teren considerat stabil geologic. În plus, spațiul de depozitare este amplasat la peste 100 de metri în interiorul muntelui, iar poziționarea lui deasupra nivelului mării a fost gândită inclusiv din perspectiva riscului de inundații marine. Totodată, permafrostul oferă o răcire naturală suplimentară, utilă pentru păstrarea semințelor în condiții stabile.

Pe site-ul oficial al proiectului este precizat că acesta este cel mai mare depozit securizat de semințe din lume. Svalbard este suficient de izolat pentru a oferi protecție, dar în același timp rămâne accesibil prin zboruri regulate.

Ce salariu ar urma să câștige Mirel Rădoi la Gaziantep. Contre la distanță între Gigi Becali și Marius Șumudică

„Marea Înarmare”: Record istoric pentru bugetul SUA și miliarde de euro în Europa. Unde se situează România în acest plan colosal?

Cum sunt păstrate semințele

Semințele sunt depozitate la minus 18 grade Celsius, temperatură indicată de administratorii depozitului drept optimă pentru conservarea pe termen lung. Mostrele sunt sigilate în pachete speciale din folie în trei straturi, apoi sunt introduse în cutii și așezate pe rafturi, în camere reci și uscate.

Rezerva mondială de semințe din Svalbard. Sursa foto: seedvault.no

Nivelul redus de umiditate și temperatura constantă încetinesc activitatea biologică a semințelor și ajută la menținerea viabilității lor pentru perioade foarte lungi.

Capacitatea totală a depozitului este de 4,5 milioane de varietăți de culturi, iar fiecare pachet conține, în medie, circa 500 de semințe. Asta înseamnă că, la capacitate maximă, spațiul poate găzdui până la 2,5 miliarde de semințe.

Cine administrează depozitul și cine poate retrage semințele

Rezerva mondială de semințe din Svalbard este deținută de Norvegia și este administrată prin cooperare între Ministerul norvegian al Agriculturii și Alimentației, NordGen și Crop Trust. Ministerul norvegian are responsabilitatea operațională principală, iar NordGen gestionează inclusiv baza de date publică a mostrelor. Crop Trust contribuie la susținerea funcționării și la sprijinirea transportului de semințe din unele state în curs de dezvoltare.

Un element esențial al sistemului este regula numită „cutia neagră”, care înseamnă că semințele rămân proprietatea instituțiilor care le depun, iar numai acei deponenți le pot retrage. Depozitul nu distribuie semințe și nu transferă dreptul de proprietate asupra lor.

Rezerva mondială de semințe din Svalbard. Sursa foto: seedvault.no

De ce este considerat important pentru agricultura mondială

Peste 1.700 de bănci genetice păstrează la nivel mondial resurse vegetale utile pentru hrană și agricultură. Totuși, nu toate aceste colecții beneficiază de aceleași condiții tehnice și financiare. Tocmai din acest motiv, depozitul din Svalbard a fost conceput ca o rezervă suplimentară pentru diversitatea culturilor agricole.

Datele oficiale arată și extinderea continuă a sistemului. În februarie 2025, autoritățile norvegiene anunțau depunerea a 13.000 de mostre de la 21 de bănci genetice, iar la acel moment erau stocate peste 1,3 milioane de mostre, reprezentând mai mult de 6.200 de specii de plante.

În octombrie 2025, numărul deponenților a ajuns la 131, iar totalul mostrelor a urcat la 1.378.238. Noua rundă din februarie 2026 a împins totalul la peste 1,386 milioane.

Ce fel de semințe ajung în Svalbard

În 2025 și 2026 au fost trimise semințe de cereale, leguminoase, legume și culturi tradiționale din Africa, Asia, Europa și America Latină. Printre exemplele menționate oficial se află orez din Filipine, ardei iuți din Peru, amarant, bame, fasole, porumb, dovleac, mei, sorg și, în premieră, semințe de măslin.

Unele loturi provin din bănci genetice naționale, iar altele din centre internaționale de cercetare.