DNA căsăpește corupția, un monstru care ciuruiește siguranța națională a României și, prin aceasta, pe cea a Uniunii Europene și a Alianței Nord Atlantice. Zi după zi, procurorii Direcției Naționale Anticorupție lovesc balaurul corupției – care n-are doar șapte capete, ținând cont de faptul că, ani la rând, a fost lăsat să crească, nederanjat de somnul liniștit al președintelui „sărac și cinstit”, fiind chiar cocoloșit de-a dreptul, în vremurile când calea justiției se hotăra în ședințele de partid.

După răsunătoarele arestări din familia politicianului Viorel Hrebenciuc, acest “Richelieu” al Partidului Social Democrat din vechime, ori a șefei Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Alina Bica, pentru faptele în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției, punerea sub acuzație a unui fost ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, implicat în jefuirea României cu mii de hectare de pădure, au urmat decapitarea corupției care sălășluia în structurile Poliției de la Bistrița-Năsăud și de la Timiș. Apoi, din nou o lovitură în flagelul care a afectat Ministerul Justiției – acuzarea lui Ovidiu Puțura, fost secretar de stat, pentru o perioadă, care râvnea din nou la acest scaun -, asta ca să vorbim doar de unele dintre cele mai răsunătoare cazuri din ultima vreme.

Miercuri, lupta anti-șpagă a atins un alt punct maxim pentru corupția din “măruntaiele” Internelor: a fost reținut Cristian David, pentru fapte pe care le-a comis în calitate de fost ministru, liberal, al polițiștilor. Ginerele “Împăratului” Vlasov și pupil al condamnatului baron liberal de Iași, Relu Fenechiu – cel care spunea, în martie 2013,  de la pupitrul de ministru al Transporturilor, că partidele nu sunt finanțate doar din bani albi -,  a fost băgat în arestul preventiv pentru că, în 2007, la scurt timp după ce a fost instalat ministru la Interne, a profitat de atribuția conferită de funcție (aceea de a îndruma și coordona activitatea prefecților) și a pretins mită ca să influențeze Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate să emită titlul de proprietate asupra unui teren de 15 hectare, aflat în intravilanul municipiului Buzău. În anul 2008, când era tot șeful Internelor, David a și primit peșcheșul de 500.000 de euro. Faptele au rămas nedescoperite până în 2014, când DNA a intrat pe fir destructurând corupția, celulă, după celulă, din aproape, în aproape.

Cristian David este un politician despre ale cărui fapte am relatat, de-a lungul vremii. Am scris în anul 2007 despre poliția politică făcută în timpul mandatului său, când lucrători ai serviciului secret al Ministerului de Interne – ajuns, între timp, prin modificări legislative, sub directa coordonare a premierului – l-au filat pe procurorul Marian Sântion (flagrant realizat de fostul meu coleg Răzvan Belciuganu). Am relatat încă de atunci că ministrul Internelor, prin acțiunile sale, nu a făcut altceva decât să întărească bănuiala că el se afla în spatele filajului. El l-a dat afară pe procurorul Sîntion și a invocat existența unei “răzmerițe“  în cadrul serviciului secret – care-i era direct subordonat -, generate de schimbările pe care tocmai le făcea. A mers până-ntr-acolo, încât într-o emisiune televizată a spus că ofițerii l-ar fi filat, de fapt, pe el, pe David (dacă ar fi măcar un sâmbure de adevăr în această afirmație, nu pot să nu mă întreb cum n-a prins doi și un sfert de veste atunci despre mita pretinsă și mai târziu primită?! Ori dacă au prins de ce nu a ajuns raportul la DNA?).

Am scris despre comportamentul inadecvat față de subordonați, despre limbajul nepotrivit pe care îl folosea, despre sistemul discreționar în care conducea instituția și fuga profesioniștilor din sistemul de poliție. Degeaga, personajul era bine înșurubat în partidul pe atunci al lui Tăriceanu, era susținut de Relu Fenechiu și de socrul său, Mihail Vlasov – care dicta interesele Camerei de Comerț și Industrie a României după cum îi cădeau zarurile la cazinou. Susținere avea și prin unele redacții, așa de bune că încerca să cenzureze diversele critici despre care afla că ar urma să fie publicate. Ba chiar reușea să împiedice, indirect, participarea unor ziariști incomozi la întâlnirile pe care și le programa cu presa. Pentru a nu-i face atmosferă negativă, probabil.

Despre gafele pe care le-a comis ca ministru de Interne, am relatat și în decembrie 2012, când Cristian David a fost numit ministru pentru românii de pretutindeni, în guvernul Ponta II, “cel mai cinstit”. Degeaba, câinii – paznici ai democrației au lătrat, dar caravana cu coruptul a trecut nestingherită. Rezultatul este ceea ce vedem astăzi: că polițiștii au ajuns să nu mai aplice legea, să mintă, să modifice realitatea pentru a servi unor interese de partid, că înalți funcționari de la Interne, și nu numai, au ajuns să vândă secrete din anchete, ca să salveze din ghearele justiției corupți de marcă. Am ajuns să avem implicați în atacarea țării prin corupție chiar oameni din Legislativ și din Justiție, puși acolo să facă legi care să servească interesul general al societății și, respectiv, să facă dreptate,

Și astea nu sunt decât acele fapte pe care procurorii DNA au reușit să le descopere și să le probeze. Ori, dacă ținem cont că, în realitate, infracțiunile de mare corupție sunt mult mai multe, dacă ne raportăm la “Marțea neagră” din Parlamentul României și la protestele din stradă aranjate de susținători ai unor personaje reținute de DNA de-a lungul ultimilor ani, de cine cu cine ține și din ce funcții, înțelegem că celulele de corupție (- care mi se pare și ea o formă de terorism) sunt atât de multe și de răspândite pe toate palierele societății, încât siguranța națională a României poate fi asemuită cu un ciur, ale cărui ochiuri se tot lărgesc, și lărgesc, până când o să se rupă. Spun asta pentru că, deși activitatea DNA a fost intensă și foarte bine reflectată în presă, infractorii de acest tip nu au renunțat să mai comită fapte, ci s-au repliat, găsind metode de a se sustrage metodelor de investigare, folosind aparate de bruiaj, ascunzându-se prin buncăre militare ori punând la cale traficul și mita, goi, în piscină.

Corupția este un pericol real pentru securitatea națională și asta ne-a spus-o public mai întâi șeful Serviciului Român de Informații, George Maior. Cu toate astea de la schimbarea de regim din 2012 Strategia Națională Anticorupție a fost oarecum neglijată, motoarele fiind puse pe relanti. A fost nevoie să vină, de peste ocean, doamna Nuland, să spună același lucru: că flagelul e un real pericol pentru securitatea României. Să facem un sistem de alertă și pentru corupție.

 

Te-ar putea interesa și: