Sectorul agroalimentar, sub presiunea schimbării. BucharestFoodSummit 2026 aduce soluții concrete pentru fermieri și procesatori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Lideri din agricultură, industrie alimentară, retail, cercetare și administrație au analizat, în cadrul BucharestFoodSummit 2026, direcțiile concrete prin care producătorii români pot rămâne competitivi într-un context marcat de costuri crescute, resurse volatile și presiune economică tot mai accentuată.

Cercetarea și producția, conectate la nevoile reale ale fermierilor

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu‑Șișești” a devenit spațiul în care fermieri, procesatori, cercetători, experți fiscali și reprezentanți ai instituțiilor europene au discutat soluții aplicabile în teren. Sub moderarea prof. univ. dr. Florin Stănică, prima sesiune a pus accent pe rolul cercetării în dezvoltarea unor modele de producție sustenabile.

Roxana Spulber, de la ICD Apicolă, a evidențiat necesitatea protejării producției de miere românească, în timp ce Mioara Costache, de la ICD Piscicolă Nucet, a prezentat avantajele acvaculturii durabile. Proiectul „AgRI 2040”, implementat la Stațiunea Pomicolă Băneasa, a fost prezentat de Damian Dragomir și Viorel Oltenacu, care au subliniat importanța testării soluțiilor direct în ferme. Analizele europene au fost completate de intervențiile Nastasiei Belc (IBA București), ale lui Radu Mihailov (COPA‑COGECA) și ale europarlamentarului Gheorghe Cârciu.

În discuții s‑a evidențiat presiunea uriașă generată de costurile energetice, temă subliniată de Sorin Mierlea (InfoCons) și Călin Badea (Lactate Brădet). La dezbateri au participat și oficiali ai statului, printre care ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, și primarul Sectorului 1, George‑Cristian Tuță. Deputatul Varujan Pambuccian a adus o perspectivă macroeconomică esențială, iar fostul ministru Petre Daea a atras atenția asupra lipsei de lichidități și a presiunii pe procesatori.

Costuri, marje și deficitul de forță de muncă, principalele provocări din piață

A doua parte a summitului, deschisă de Leontin Dinulescu, a vizat optimizarea costurilor operaționale. Fermierii Nicu Vasile și Alexandru Baciu au prezentat soluții pentru creșterea marjelor de profit, Baciu insistând asupra deficitului de forță de muncă calificată și asupra lipsei de atractivitate a mediului rural pentru tineri.

Constantin Boștina (ASPES) a adus o analiză macroeconomică amplă, cerând o reconstrucție integrată a agriculturii, industriei alimentare și producției de utilaje. El a subliniat fragmentarea celor trei milioane de ferme mici și necesitatea unor politici care să elimine diferențele de acces la subvenții și utilaje.

În zona de retail, antreprenorul Feliciu Paraschiv a semnalat diferențele nejustificate de preț la raft, iar David Todoran (Lactate de Ibănești) a evidențiat volatilitatea prețurilor din industria lactatelor. Pentru aplicarea soluțiilor discutate, Bogdan Alexandrescu (CEC Bank) a prezentat instrumente de finanțare, iar avocatul Gabriel Biriș a explicat cum pot fermierii reduce cheltuielile prin optimizare fiscală. Csaba Lajos Békési (ANPC) a punctat importanța transparenței și a reducerii risipei alimentare.

Concluziile BucharestFoodSummit 2026 arată că viitorul sectorului agroalimentar depinde de coordonarea strânsă dintre cercetare, producție, finanțare și distribuție, precum și de politici economice adaptate realităților din teren, capabile să ofere stabilitate și produse sigure pentru consumatori.