Avion. Sursă foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ferestrele avioanelor de pasageri au aproape întotdeauna o formă ovală sau dreptunghiulară, dar cu colțurile puternic rotunjite. Nu este o alegere făcută pentru aspect sau pentru ca pasagerii să aibă o priveliște mai bună din avion. Forma lor are legătură directă cu rezistența fuselajului și cu siguranța aeronavei.
În primele decenii ale aviației comerciale, lucrurile nu au stat întotdeauna așa. Unele avioane au fost construite cu ferestre aproape pătrate, iar problemele apărute ulterior au oferit industriei aeronautice una dintre cele mai importante lecții despre efectele presurizării asupra structurii unui avion.
Colțurile pătrate concentrează tensiunea în anumite puncte
La altitudinile la care zboară avioanele comerciale moderne, presiunea aerului din exterior este mult mai scăzută decât cea menținută în cabină. Din acest motiv, fuselajul este supus în mod repetat unor diferențe de presiune.
La fiecare zbor, aeronava trece prin cicluri de presurizare și depresurizare. Structura avionului trebuie să suporte aceste solicitări de mii de ori pe parcursul perioadei sale de exploatare.
Problema unei ferestre pătrate apare în special în colțuri. Acestea creează zone în care tensiunile mecanice se pot concentra. În timp, repetarea ciclurilor de presurizare poate favoriza apariția și dezvoltarea fisurilor în materialul fuselajului.
În cazul unei ferestre cu margini curbate, tensiunea este distribuită mai uniform în jurul deschiderii. Nu există un colț ascuțit în care solicitarea să se concentreze în aceeași măsură. Federal Aviation Administration explică faptul că marginile curbate ale ferestrelor moderne permit tensiunilor să fie distribuite mai uniform, în timp ce colțurile ferestrelor aproape pătrate pot crea concentrații ridicate de tensiune.
Avion. Sursă foto: Pixabay
Avionul care a schimbat modul în care sunt construite ferestrele
Un episod dramatic din istoria aviației a demonstrat cât de importantă este această diferență. De Havilland Comet, primul avion comercial cu reacție din lume, a intrat în serviciu la începutul anilor 1950 și reprezenta la acea vreme un uriaș salt tehnologic. Aeronava putea zbura mai repede și mai sus decât multe dintre avioanele utilizate anterior.
Primele modele aveau însă ferestre cu o formă mult mai apropiată de cea pătrată decât ferestrele întâlnite în prezent.
În 1954, două avioane Comet s-au dezintegrat în zbor la interval de câteva luni. Pe 10 ianuarie, un Comet al BOAC s-a prăbușit în Marea Mediterană, în apropierea insulei Elba, iar toate cele 35 de persoane aflate la bord au murit. În aprilie, un alt avion de același tip s-a dezintegrat în timpul zborului, provocând moartea a 21 de persoane. Flota a fost în cele din urmă consemnată la sol, iar ancheta a dus la teste ample asupra fuselajului.
FAA arată că investigațiile au identificat concentrații de tensiune mult mai mari decât se estimase inițial în jurul ferestrelor și al altor deschideri cu colțuri aproape pătrate. Materialul din aceste zone putea obosi, iar fisurile se puteau extinde până la cedarea structurii. NASA amintește cazul Comet drept una dintre lecțiile esențiale privind oboseala și fractura materialelor în aviație, subliniind că muchiile rotunjite reduc concentrarea tensiunilor în jurul ferestrelor.
Ferestrele rotunjite au devenit standard
După investigațiile asupra accidentelor Comet, proiectarea aeronavelor a evoluat, iar ferestrele cu colțuri rotunjite au devenit norma pentru avioanele comerciale.
Forma nu elimină toate solicitările la care este supus fuselajul, dar ajută la distribuirea lor pe o suprafață mai mare și reduce existența unor puncte în care tensiunea se poate concentra.
Smithsonian Air & Space Magazine explică, de asemenea, că ferestrele ovale sau cu colțurile rotunjite contribuie la prevenirea oboselii metalului prin distribuirea mai bună a tensiunilor generate de presurizarea cabinei.
Așadar, forma ferestrei pe lângă care stau milioane de pasageri în fiecare an nu este un simplu detaliu de design. În spatele ei se află fizica presiunii, zeci de ani de inginerie și una dintre cele mai importante lecții învățate de industria aeronautică în primii ani ai aviației comerciale cu reacție.
Recomandările noastre
