Polonia și Ungaria au anunțat că își vor exercita dreptul de veto în cazul în care Uniunea Europeană va dori să condiționeze accesul țărilor membre la fondurile UE de respectarea „statului de drept”.

Polonia și Ungaria se tem că impunerea acestei condiții ar oferi Bruxelles-ului o pârghie politică importantă de amestec în treburile lor interne.

Potrivit unui sondaj realizat de United Surveys la comanda cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna și a radioului RMF FM, atitudinea guvernului conservator în această chestiune este sprijinită de o majoritate substanțială a populației.

„Tentativă de control”

Astfel, întrebați dacă Polonia ar trebui să respingă sau să accepte introducerea în bugetul UE a condiției „statului de drept”, 57% dintre cetățenii polonezi au răspuns că țara lor trebuie să se opună acestei măsuri.

De asemenea, întrebați dacă Polonia ar trebui să respingă prin veto bugetul și fondul de relansare, în cazul introducerii acestei condiții, mai puțin de 20% au răspuns că „statul de drept” ar trebui acceptat, 57,4% au răspuns că bugetul trebuie respins, iar 23,1% nu au știut ce să răspundă.

Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a descris pârghia „statului de drept” ca pe o tentativă a Germanie, care deține președinția prin rotație a UE, de a controla Polonia.

„Înrobire”

„Nu este vorba despre statul de drept, care este doar un pretext, o expresie frumoasă care sună plăcut la ureche, ci este vorba despre o reală înrobire instituțională, politică și o limitare radicală a suveranității”, a afirmat Ziobro.

Președintele polonez, Andrzej Duda, sprijină guvernul în atitudinea sa fermă de a respinge condiția „statului de drept”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al președinției, Pawel Mucha, citat de Euractiv.

Acesta a punctat:

„Nu poate fi acceptată o decizie arbitrară sau motivată politic care poate avea drept consecințe reducerea finanțării UE.”

La rândul său, Michal Wojcik, vicepreședintele partidului Solidaritatea Polonia, care face din coaliția guvernamentală, a declarat la fel de tranșant:

„Nimeni nu are dreptul să dea Poloniei lecții de drept sau de democrație.”

Și a adăugat că țări cu o „istorie proastă în ultimii 100 de ani” nu au nici o legitimitate să discute despre „statul de drept”.

De la UE la URSS

Aluzia la Germania a fost cât se poate de transparentă.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a asemuit condiția „statului de drept” cu un „șantaj ideologic” de genul celor practicate pe vremuri de Uniunea Sovietică.

„Dacă într-adevăr aprobă această reglementare (a statului de drept), atunci înseamnă că am transformat Uniunea Europeană într-o Uniune Sovietică.”

La rândul său, premierul sloven Janez Jansa s-a alătura miercuri, 18 noiembrie, criticilor Ungariei și Poloniei, arătând într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel:

„Unele grupuri politice... amenință fățiș să folosească un instrument eronat numit «stat de drept» pentru a disciplina state membre printr-un vot majoritar.”

Cei 27 de lideri ai țărilor membre urmează să ia o decizie finală asupra bugetului UE pe 2021-2027 și asupra fondului de relansare la summit-ul de joi, 19 noiembrie.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Clément Beaune, a declarat miercuri în fața Senatului de la Paris că UE studiază „soluții practice” pentru a rezolva contenciosul cu țările care amenință să blocheze bugetul și planul de relansare economică.

„Mergem mai departe singuri”

Însă, dacă problema nu se poate rezolva, UE va merge mai departe fără aceste state.

„Împreună cu președinția germană a UE căutăm soluții practice, dar vom vedea, dacă este nevoie, în ultimă instanță, cum putem merge înainte fără țările care blochează”, a spus Beaune.

Nu este clar dacă este vorba doar de o amenințare diplomatică, sau UE chiar intenționează să se debaraseze de Ungaria și Polonia.

Or, cel puțin din punct de vedere al dreptului internațional și al acordurilor existente, această ultimă ipoteză este foarte greu de aplicat. Epopeea Brexitului stă dovadă.