Suma a fost estimată la peste 38 de trilioane de dolari anual. Bai cu care omenirea ar avea mult rezolvat.

Aceasta înseamnă o reducere a veniturilor mondiale cu 19 %. Și asta din cauza schimbărilor climatice. Atenție cifra este estimată până în anul 2050, dacă începem să ne mișcăm în sesul reducerii încălzirii globale, ne atrage atenția cel mai recent studiu al Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK), publicat de revista ”Nature”.

Aceste daune sunt de șase ori mai mari decât costurile de atenuare necesare pentru a coborî încălzirea globală cu două grade. Stdiul a luat în calcul date din ultimii 40 de ani din peste 1 600 de regiuni din întreaga lume, scrie infofinanciar.ro.

Veniturile vor scădea drastic

„Se preconizează reduceri puternice ale veniturilor în majoritatea regiunilor, inclusiv în America de Nord și Europa. Dar și în Asia de Sud și Africa unde efectul va fi mult mai puternic. Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diverselor aspecte relevante pentru creșterea economică. Cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura”, a declarat Maximilian Kotz, cercetător la PIK și unul dintre autorii studiului.

În total, pagubele anuale la nivel global sunt estimate la 38.000 de miliarde de dolari, cu un ”capac” posibil de 59.000 de miliarde de dolari în 2050. Aceste pagube rezultă în principal din creșterea temperaturilor, dar și din schimbările în ceea ce privește precipitațiile și variabilitatea temperaturii. Contabilizarea altor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile sau incendiile de vegetație, ar putea să le crească și mai mult.

Costuri economice uriașe în SUA și UE

„Analiza noastră arată că schimbările climatice vor provoca pagube economice masive în următorii 25 de ani în aproape toate țările din lume, inclusiv în cele foarte dezvoltate, precum Germania, Franța și Statele Unite”, a declarat Leonie Wenz, cercetătorul de la PIK care a condus acest studiu.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut. Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm cel puțin unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – în caz contrar, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie la nivel global până în 2100. Acest lucru arată în mod clar că protejarea climei noastre este mult mai ieftină decât a nu o face. Și asta fără a lua în considerare impactul non-economic. Cum ar fi pierderea de vieți omenești sau de biodiversitate”, spune Wenz.

Să învățăm din trecutul apropiat

Până în prezent, proiecțiile globale ale daunelor economice cauzate de schimbările climatice s-au concentrat, de obicei, pe impactul național al temperaturilor medii anuale pe orizonturi de timp lungi. Prin includerea celor mai recente constatări empirice privind impactul climei asupra creșterii economice în peste 1 600 de regiuni subnaționale din întreaga lume în ultimii 40 de ani și prin concentrarea asupra următorilor 26 de ani, cercetătorii au reușit să proiecteze daunele subnaționale. Mai cu seamă cele cauzate de schimbările de temperatură și de precipitații în timp și spațiu, reducând în același timp marile incertitudini asociate cu proiecțiile pe termen lung.

De asemenea, este important faptul că au evaluat modul în care impactul climatic persistent a afectat economia în trecut și au luat în considerare și acest aspect.

Cine va avea cel mai mult de suferit

„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic. Constatăm pagube aproape peste tot. Dar țările de la tropice vor avea cel mai mult de suferit. Tocmai petru că acestea sunt deja mai calde. Prin urmare, creșterile ulterioare ale temperaturii vor fi cele mai dăunătoare acolo. Se preconizează că țările cele mai puțin responsabile de schimbările climatice vor suferi pierderi de venituri cu 60% mai mari. Peste țările cu venituri mai mari și cu 40% mai mari decât țările cu emisii mai mari.

Acestea sunt, de asemenea, cele care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta la efectele schimbărilor climatice. Să rețiem că schimbarea structurală către un sistem de energie regenerabilă este necesară pentru securitatea noastră. Și ne va economisi bani. Dacă rămânem pe calea pe care ne aflăm în prezent, vom avea consecințe catastrofale.

Temperatura planetei poate fi stabilizată doar dacă nu mai ardem petrol, gaze și cărbune”. Așa declă Anders Levermann, șeful Departamentului de cercetare «Știința complexității» din cadrul Institutului Potsdam și coautor al studiului.