Scandalul Trump-Rusia. Noi dovezi că FBI a acționat politic în favoarea lui Hillary Clinton

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O investigație explozivă din SUA reaprinde suspiciunile legate de modul în care FBI a gestionat presupusa colaborare dintre Donald Trump și Rusia în campania prezidențială din 2016.

Conform unor surse citate de Fox News Digital, serviciile de informații americane ar fi deținut informații din surse externe credibile care indicau că FBI urma să joace un rol activ în diseminarea narativului Trump-Rusia, cu mult înainte de lansarea oficială a anchetei cunoscute sub numele de „Crossfire Hurricane”.

Mai mult, actualul director al CIA, John Ratcliffe, a confirmat că aceste informații urmează să fie desecretizate, împreună cu o anexă secretă care conține detalii cheie din raportul întocmit de procurorul special John Durham.

Ce spun documentele? FBI, avertizat despre o manipulare politică orchestrată de Clinton

Potrivit relatărilor, un consilier de politică externă al campaniei lui Hillary Clinton ar fi conceput un plan menit să-l compromită pe Donald Trump, lansând acuzații de colaborare cu hackeri ruși — toate acestea pentru a abate atenția de la scandalul emailurilor clasificate ale fostei secretare de stat. Aceste informații au fost transmise, în vara lui 2016, de directorul CIA de atunci, John Brennan, direct președintelui Barack Obama, în prezența unor oficiali de top, precum James Comey (FBI), Loretta Lynch (procuror general), Joe Biden (vicepreședinte) și James Clapper (șeful comunității de informații).

Iuliu Maniu trăiește! Minciuna vândută de un securist agenților CIA din România

Michael Jackson a recunoscut că a fost molestat în copilărie, dezvăluie un prieten apropiat

Ulterior, CIA a transmis oficial aceste informații către FBI, dar, în loc ca ele să tempereze investigația, ancheta a fost lansată la doar câteva zile, sub numele Crossfire Hurricane, vizând colaborarea dintre echipa lui Trump și Rusia.

Raportul Durham: FBI, instrument într-un joc politic intern

Procurorul special John Durham a arătat că FBI a ignorat semnale clare că era manipulat politic de către tabăra Clinton și că nu a tratat cu suficientă rigoare datele care contraziceau acuzațiile de coluziune. Raportul Durham concluzionează că „a fost un eșec inexplicabil al FBI-ului de a lua în considerare inteligența despre ‘Planul Clinton’ în procesul decizional al anchetei”.

Deși ancheta FBI a fost preluată ulterior de procurorul special Robert Mueller, aceasta nu a descoperit dovezi de conspirație între Trump și Rusia. Dar pagubele politice și instituționale erau deja produse.

FBI Director Robert Mueller testifies on Capitol Hill in Washington, Wednesday, May 9, 2012, before the House Judiciary Committee. (AP Photo/J. Scott Applewhite)

De ce este relevant pentru România?

Acest scandal arată nu doar modul în care serviciile de informații pot fi implicate în jocuri de putere partizane, dar și cât de vulnerabile pot deveni instituțiile democratice atunci când politica se amestecă în actul de justiție. România, aflată la granița Est-Vest, are propriile sale dezbateri privind implicarea serviciilor secrete în justiție, echilibrul puterilor în stat și influențele externe în alegeri.

Așa cum în SUA ancheta „Russiagate” a fost folosită politic pentru a delegitima un candidat și apoi un președinte ales, și în România au existat acuzații privind folosirea instituțiilor judiciare în scopuri politice. Cazul american poate deveni astfel un precedent de studiu, arătând cât de ușor pot fi deturnate mecanismele statului de drept dacă nu există transparență și control democratic real asupra serviciilor.

Ce urmează? Anchete penale și noi desecretizări

Directorul FBI, Kash Patel, ar fi deschis anchete penale împotriva fostului director CIA, John Brennan, și a fostului șef FBI, James Comey. Alte sesizări penale au fost transmise și împotriva unor foști oficiali din administrația Obama, inclusiv după ce s-a constatat că anumite informații ar fi fost „fabricate” pentru a alimenta scandalul Trump-Rusia.

Desecretizarea completă a anexei clasificate este așteptată în curând, în coordonare cu Congresul SUA, și ar putea confirma definitiv că narațiunea Trump-Rusia a fost, cel puțin parțial, o operațiune politică internă tolerată sau chiar stimulată de instituții ale statului american.