Sondajele de opinie sunt o armă extrem de eficace în lupta politică. Nu numai că-i ajută pe politicieni să spună ceea ce vor să audă alegătorii și să treacă sub tăcere aspectele care ar putea deranja, dar pot demobiliza sau mobiliza la urne, după caz, părți semnificative ale electoratului.
Îmi amintesc și acum de un sondaj de opinie făcut la finalul mandatului prezidențial al lui Emil Constantinescu. Potrivit acelei “cercetări”, cu numai câteva luni înainte de alegeri, președintele respectiv avea șanse mari de a fi reales, iar PNȚ-CD era pe un loc fruntaș în intenția de vot. Ce s-a întâmplat până la urmă, știe toată lumea, Constantinescu nu a mai candidat, iar coaliția condusă de PNȚ-CD n-a mai intrat în Parlamemt. Sociologul care a publicat sondajul mai lucrează și astăzi bine-mersi și probabil s-a umplut de bani.
Nu cred că vă miră că în mlaștina politică românească se folosesc asemenea tertipuri. Le cunoașteți probabil mai bine ca mine. Marea problemă este că și iluștrii noștri “parteneri europeni” sunt acuzați de asemenea manevre. Comisia Europeană și Eurobarometrul său sunt în mijlocul unui mare scandal care a izbucnit în Danemarca.
Potrivit ziarului italian Libero, totul a început când cercetătorii din această țară și-au dat seama că ceva nu e în ordine. Eurobarometrul afirma că 68% dintre danezi sunt entuziaști față de Uniunea Europeană. Cum asemenea cifre nu se mai pomeniseră niciodată în Danemarca, experții au vrut să afle ce se întâmplă. Au început să studieze problema și au aflat că „Ratele de răspuns la eurobarometru sunt atât de mici, încât ar fi extrem de îndoielnice într-un context de cercetare”. Cel puțin asta afirmă Kasper Møller Hansen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga.
Cu alte cuvinte, doar 28% din cei chestionați au răspuns la întrebări. Asta în condițiile în care sociologii consideră că doar o rată de răspuns de cel puțin 45-50% este acceptabilă. În alte țări, ratele de răspuns la Eurobarometru nici măcar nu au ajuns la 20%. În cazul Finlandei, au răspuns numai 14%. în Germania- 15 la sută. În Italia, rata a ajuns la 22%. Nici în alte țări, rata de răspuns nu a atins valorile acceptate de experți- Spania (34%), Franța (31%), Marea Britanie (27%).
Cu alte cuvinte, rezultatele Eurobarometrului nu ar face nici cât o ceapă degerată. Potrivit profesorului Paolo Segatti de la Universitatea din Milano, „eurobarometrul subestimează în mod sistematic gradul de euroscepticism” și asta pentru că cetățenii care sunt critici la adresa UE tind să fie mai puțin înclinați să răspundă la întrebări de acest fel. În plus, Eurobarometrul, spre deosebire de alte cercetări sociologice, se bazează doar pe interviuri față în față, la domiciliul respondentului, iar oamenii care nu prea cred în UE sunt clar mai reticenți să răspundă la întrebări despre politică sau imigrare.
Comisia Europeană nu pare să aibă o problemă că datele publicate se bazează pe un număr mic de răspunsuri. Românca Dana Spinanț, purtătorul de cuvânt adjunct al noii Comisii Europene, susține că „nu există dovezi că persoanele care au răspuns întrebărilor din Eurobarometru sunt cele mai pozitive în legătură cu UE”, adăugând că „acest instrument (Eurobarometrul) nu colectează statistici, dar oferă o imagine a percepțiilor opiniei publice la un moment dat". De o cu totul altă părere sunt publicațiile italiene de dreapta, care cred că aceste sondaje au rolul de a-i încuraja pe cei care doresc mai multă integrare.
Parlamentul European a lansat în 2007 propria sa serie de sondaje- Eurobarometru- care investighează percepția și așteptările cetățenilor în ceea ce privește Uniunea Europeană În practică, însă, după cum notează ziaristul Alessandro Ferro de la ilgiornale.it, întrebările par să aibă o țintă clară: “Nu este adevărat că suntem frumoși și deștepți și că totul merge excelent?"
Recomandările noastre
