Sancțiuni dure: UE adaugă politicieni moldoveni pro-ruși pe lista neagră. Blocul „Victorie” sub lupa Bruxelles-ului

Sancțiuni dure: UE adaugă politicieni moldoveni pro-ruși pe lista neagră. Blocul „Victorie” sub lupa Bruxelles-ului

Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva unor politicieni moldoveni acuzați că au încercat să submineze democrația. Bruxelles-ul a aprobat extinderea sancțiunilor pentru mai mulți lideri ai blocului pro-rus „Victorie”, ca urmare a implicării lor în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Aceste acțiuni includ în mod special cumpărarea de voturi și tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului din toamna anului 2024. Decizia urmează să fie confirmată oficial în următoarele zile, scrie Europa Liberă.

Printre cei vizați de noile sancțiuni se numără deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii „Renaștere”, considerată urmașa partidului Șor, scos în afara legii. Cei doi au fost condamnați în martie la  la 12 și respectiv, 6 ani de închisoare cu executare. Mai exact, pentru finanțare ilegală, dar au dispărut între timp. Autoritățile cred că se ascund în Transnistria.

UE susține că aceștia ar fi fost implicați în cumpărarea voturilor, alături de șefa partidului, Natalia Parasca, care se află și ea pe lista celor sancționați.

Sancțiuni UE împotriva liderilor din blocul „Victorie”

Pe lista neagră apar și figuri din blocul „Victorie”, alianță politică creată anul trecut, la Moscova. Printre aceștia se află Alexandru Beșchieru, liderul „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei”, partid care a obținut primăria Orheiului la ultimele locale.

Bruxelles-ul sancționează și alți lideri ai partidelor din blocul „Victorie”: Vadim Grozavu („Victorie”), Alexei Lungu („Șansă”) și Victoria Furtună („Moldova Mare”). Aceștia sunt activi politic și în afara țării. Recent, au fost văzuți în România, la Mănăstirea Putna.

Acolo Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, apropiat de fugarul Ilan Șor, a fost dur criticată de reprezentanții Mănăstirii Putna. Aceștia o acuză că a profitat de comemorarea domnitorului Ștefan cel Mare pentru a filma un videoclip politic. Filmarea ar fi avut loc fără acordul mănăstirii și al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, așa cum prevede regulamentul. Clipul a fost apoi folosit pentru promovarea partidului pe rețelele sociale.

Banii pentru coruperea alegătorilor, urmăriți

UE a adăugat pe listă și compania A7, controlată de Ilan Șor. Potrivit oficialilor europeni, aceasta ar fi fost folosită pentru a finanța coruperea alegătorilor. La fel, blocul „Victorie” este sancționat ca entitate juridică, alături de Centrul Cultural-Educațional Moldova din Moscova, acuzat că ar fi coordonat transportul organizat al alegătorilor.

Lista neagră, în extindere

Pe lângă numele noi, pe lista UE se aflau deja personaje cunoscute ca Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, și Gheorghe Cavcaliuc, fost adjunct al Poliției. Tot acolo figurează și entitatea Evrazia, folosită pentru propagandă pro-Kremlin.

Uniunea Europeană a creat acest regim special de sancțiuni în urma solicitării autorităților de la Chișinău.

Printre cei care au contestat sancțiunile la Curtea de Justiție a UE se află Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și Marina Tauber. Primele două cazuri au fost respinse. Plahotniuc a obținut o victorie parțială, dar sancțiunile au fost reînnoite între timp.