Salariile bugetarilor vor crește în următorii ani. Ce se întâmplă cu Legea Salarizării

Salariile bugetarilor vor crește în următorii ani. Ce se întâmplă cu Legea SalarizăriiAngajați. Sursa foto: dreamstime.com

Noua variantă a proiectului privind salarizarea angajaților din sectorul public prevede creșteri salariale în următorii ani și nu include scăderi de venituri, a declarat joi, 20 august, ministrul interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru. El a precizat că proiectul a fost modificat în urma discuțiilor cu sindicatele și a consultărilor cu Comisia Europeană.

Pîslaru susține că noua formă a legii trebuie să respecte atât angajamentele asumate de România, cât și cerințele aferente jalonului privind reforma salarizării. Ministrul a avertizat că o majorare a cheltuielilor peste nivelul care poate fi susținut financiar ar fi „populistă”.

Pîslaru: Peste două treimi dintre salariile bugetarilor vor crește

Ministrul interimar afirmă că proiectul include un mecanism prin care niciun angajat din sectorul public nu ar urma să piardă venituri salariale.

„Toate salariile au acel sistem de protecție de sumă tranzitorie, niciun venit salarial nu va scădea”, a declarat Pîslaru la Digi24.

Potrivit acestuia, peste două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să beneficieze de ajustări pozitive în următorii ani.

„Este foarte important de înțeles că în continuare peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial”, a precizat ministrul.

Proiectul, modificat după discuțiile cu sindicatele și Comisia Europeană

Pîslaru a explicat că forma actuală a proiectului a rezultat în urma discuțiilor cu reprezentanții sindicatelor și a clarificărilor purtate cu Comisia Europeană.

Ministrul susține că Executivul nu a primit un proiect respins de Comisia Europeană, ci avertismente cu privire la anumite ipoteze de creștere a cheltuielilor de personal.

„Ni s-a atras atenția asupra unor riscuri”, a afirmat Pîslaru, explicând că acestea țin de sustenabilitatea fiscal-bugetară și de posibilul impact asupra ratingului de țară.

Potrivit ministrului, Comisia Europeană nu stabilește bugetul României, însă poate semnala riscurile asociate anumitor decizii fiscale.

Limita de 12 miliarde de lei și problema finanțării

Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei avută în vedere pentru angajamentele salariale, Pîslaru a spus că problema nu este doar stabilirea plafonului, ci și identificarea surselor de finanțare.

Ministrul a confirmat că au existat discuții privind suplimentarea sumelor pentru domenii precum sănătatea și educația. Unele dintre solicitări nu ar fi putut fi însă incluse în forma actuală a proiectului.

Noua variantă trebuie să se încadreze în posibilitățile bugetare ale României și să respecte angajamentele asumate în relația cu Comisia Europeană.

Pîslaru: O majorare suplimentară ar fi „populistă”

Ministrul interimar nu a prezentat înaintea discuțiilor cu partidele impactul bugetar final al proiectului. El a susținut însă că forma actuală reprezintă, din punct de vedere tehnic, limita între sustenabilitatea financiară și acceptabilitatea socială.

Bani

Bani. Sursă foto: ChatGPT

„Varianta aceasta este o variantă obiectivă”, a declarat Pîslaru, explicând că o majorare peste nivelul propus ar putea intra în contradicție cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară.

El a catalogat drept „populistă” orice eventuală suplimentare care nu poate fi fundamentată prin resurse financiare disponibile.

„Orice suplimentare este populistă pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România”, a spus ministrul.

Ce se întâmplă cu salariile din Justiție

Pîslaru a abordat și situația salarizării din sistemul judiciar, în contextul reacțiilor apărute în ultimele săptămâni.

Potrivit ministrului, problemele semnalate în cazul funcțiilor de conducere din sistemul judiciar au fost deja soluționate în urma consultărilor cu Ministerul Justiției.

El a menționat în acest context Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul și Înalta Curte de Casație și Justiție, afirmând că prevederile au fost ajustate pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat.

Noua formă urmează să fie discutată politic

Proiectul privind salarizarea bugetarilor intră astfel într-o nouă etapă de discuții, după modificările făcute în urma consultărilor cu sindicatele și a dialogului cu Comisia Europeană.

Mesajul transmis de ministrul interimar al Investițiilor este că proiectul trebuie să păstreze echilibrul între creșterile salariale promise angajaților din sectorul public și limitele impuse de situația fiscal-bugetară a României.

În forma prezentată de Pîslaru, legea nu ar urma să reducă veniturile existente, iar peste două treimi dintre salariile din sectorul public ar beneficia de creșteri în următorii ani.