Comisia de anchetă: Remunerații excesive, proprietăți neînregistrate și achiziții suspecte la întreprinderile de stat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat din Republica Moldova, deputatul Dinu Plîngău, a declarat că principalele nereguli identificate nu țin de nivelul salariilor, ci de remunerații și bonusuri excesive, proprietăți neînregistrate sau gestionate defectuos și achiziții realizate fără licitații ori în condiții suspecte.

Comisia intenționează să propună modificări legislative privind declararea averilor de către manageri, inventarierea patrimoniului statului și radierea întreprinderilor care există doar pe hârtie. Totodată, vor fi solicitate rapoarte privind sesizările depuse la instituțiile de drept, iar audierile „privind cazuri concrete” vor continua.

Salariile nu sunt problema, susține Dinu Plîngău

Dinu Plîngău a declarat că, „în comparație cu situația de pe piața muncii”, salariile din întreprinderile de stat „nu-s mari în majoritatea cazurilor”. Excepție fac câteva companii aflate de mai mulți ani în atenția publică, atât din cauza scandalurilor, cât și a importanței lor, între care MoldATSA, Aeroportul Internațional „Eugen Doga”, Energocom și Moldtelecom.

Deputatul a precizat că problema este reprezentată în special de remunerațiile suplimentare, premii și numărul de funcții ocupate de aceeași persoană.

„Chiar și remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare sunt cât un salariu minim pe economie. Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană. Respectiv, la un salariu de vreo 60 000 lei lunar, chiar și trei prime anuale în mărime de un salariu ar face un venit suplimentar de 180.000 lei, pe lângă alte bonusuri”, a scris Dinu Plîngău.

Acesta a explicat că un administrator profesionist al unei companii mari trebuie remunerat corespunzător, însă veniturile trebuie însoțite de condiția respectării regulilor: „Ca să nu fim populiști, un administrator profesionist la o companie mare nu-l poți ține în funcție cu 20 000 de lei și managerii buni care să aducă performanță au nevoie să fie atrași și cu un venit decent, specificând condiția că nu face porcării așa cum s-a făcut în multe cazuri”.

Comisia vrea declarații de avere pentru managerii companiilor de stat

Plîngău a precizat că membrii Comisiei au discutat deja despre modificări legislative menite să limiteze risipa și abuzurile.

Printre măsurile avute în vedere se numără publicarea unei baze de date cu administratorii și membrii consiliilor de administrație, precum și veniturile acestora. De asemenea, Comisia intenționează să propună obligativitatea depunerii anuale a declarațiilor de avere de către administratorii întreprinderilor de stat.

Sute de întreprinderi, fără o gestionare clară

O altă problemă identificată de Comisie este situația patrimoniului unor întreprinderi de stat. Dinu Plîngău a spus că a fost identificată o „situație șocantă”, respectiv existența a „sute de întreprinderi” care nu sunt gestionate de nimeni.

„Știți ce înseamnă asta? Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stăpân. Situație perfectă pentru furat”, a declarat deputatul.

Potrivit acestuia, majoritatea acestor întreprinderi există doar pe hârtie, însă unele dețin proprietăți în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri care nu sunt înregistrate.

Plîngău a dat ca exemple întreprinderile Aroma și Pedagogul, despre care a spus că au terenuri și clădiri în centrul capitalei, în timp ce situația juridică a unor proprietăți nu este clară.

„Cazul Aroma sau Pedagogul (fondator legal este APP, în documente este Ministerul educației, în fond este administrat de Universitate, de facto are clădiri și terenuri neînregistrate și încă nu e clar ce a dispărut) cu terenuri chiar în inima Chișinăului sunt exemple extrem de relevante și dureroase”, a explicat acesta.

Deputatul a mai spus că unele dintre aceste proprietăți se află de zeci de ani în litigii și că lipsa de comunicare între instituții și gestionarea defectuoasă a patrimoniului au agravat situația.

În opinia sa, o parte dintre probleme provin din modul în care au fost create și gestionate aceste întreprinderi în trecut, inclusiv prin lipsa evidenței și pierderea unor documente. Plîngău a pus sub semnul întrebării și modul în care Agenția Proprietății Publice (APP) a gestionat în ultimii ani întreprinderile care îi revin prin lege.

Achizițiile și contractele, în atenția Comisiei

Achizițiile și contractele încheiate de întreprinderile de stat reprezintă o altă problemă identificată de Comisia de anchetă.

„Avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceiași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie”, a declarat parlamentarul.

Comisia intenționează să solicite instituțiilor de drept un raport privind zecile de plângeri, sesizări și denunțuri referitoare la activitatea întreprinderilor de stat.

Ce măsuri pregătește Comisia de anchetă

Dinu Plîngău a enumerat mai multe măsuri pe care Comisia intenționează să le pregătească:

-radierea forțată a întreprinderilor care există doar pe hârtie; -inventarierea întreprinderilor care au sau ar fi putut avea proprietăți și repunerea în drepturi depline a APP; -modificarea legislației pentru un cadru normativ mai transparent pentru companiile de stat; -reforma APP și introducerea obligativității ca managementul companiilor să depună declarații de avere; -solicitarea unui raport din partea instituțiilor de drept privind plângerile, sesizările și denunțurile referitoare la întreprinderile de stat; -continuarea audierilor privind cazuri concrete.

„Vom audia, cât ne mai permite timpul cazuri concrete de la companiile de stat. Mâine, la ora 11:00 vor fi organizate audieri publice față de situația de la Vinăria Ialoveni”, a transmis Dinu Plîngău.

Comisia de anchetă, constituită după scandalul MoldATSA

Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie 2026, în contextul scandalului de la MoldATSA. Comisia este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău.

Pe 3 septembrie, Parlamentul a decis prelungirea cu 30 de zile a activității Comisiei care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat.