O universitate din România, afectată de lipsa profesorilor. Pensionările și salariile mici agravează situația

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu se confruntă cu o lipsă tot mai mare de cadre didactice, după ce peste 50 de profesori au părăsit instituția în ultimul an și jumătate. Pensionările și încetarea unor contracte au dus la reducerea personalului din universitate, în timp ce restricțiile privind angajările și salariile mai mici decât cele din mediul privat îngreunează ocuparea posturilor vacante, arată Turnul Sfatului.

O universitate din România, sufocată de lipsa de personal. Rectorul cere deblocarea angajărilor

În prezent, ULBS are aproximativ 680 de cadre didactice, dintre care 88 lucrează pe perioadă determinată. La nivelul întregii universități sunt circa 1.060 de angajați, care asigură activitatea pentru aproape 16.000 de studenți. Datele instituției arată o scădere constantă a personalului didactic: de la aproximativ 730 de profesori în primăvara anului 2025, la 690 în martie 2026.

Situația diferă de la o facultate la alta, însă dificultățile sunt similare. Pensionările nu sunt urmate întotdeauna de recrutări, iar atragerea tinerilor către cariera universitară este îngreunată de veniturile reduse și de anii necesari pentru obținerea calificărilor academice.

ULBS. Sursa foto: Facebook

Pensionările și salariile mici afectează numărul profesorilor

La Facultatea de Inginerie, scăderea numărului de cadre didactice este pusă în principal pe seama pensionărilor, dar și a pierderii unor profesori de-a lungul timpului. La Facultatea de Științe Economice, plecările din ultimii ani au avut loc exclusiv prin pensionare, potrivit conferențiarului universitar Eduard Alexandru Stoica.

Înlocuirea profesorilor care ies din sistem presupune un proces îndelungat. Tinerii care aleg o carieră universitară trebuie, de regulă, să urmeze studii doctorale, în timp ce ofertele salariale din companiile private pot fi considerabil mai atractive, în special în domenii tehnice precum IT-ul.

„Stimularea tinerilor care absolvă să devină cadre didactice lipsește cu desăvârșire. Ca să ajungi profesor trebuie să-ți faci doctoratul, deci mai sunt patru ani. Atractivitatea este destul de mică, cel puțin în domeniul IT sau Computer Science. Când ești tânăr vrei să-ți întemeiezi o familie, să-ți cumperi o locuință și este foarte greu să atragi oameni în felul acesta”, spune Adrian Florea, profesor universitar la Facultatea de Inginerie.

Facultățile apelează la specialiști din mediul privat

Facultatea de Inginerie ar avea nevoie de cel puțin zece cadre didactice suplimentare, estimează Adrian Florea. Deficitul este resimțit mai ales la activitățile de laborator, unde grupele mai mici necesită mai mulți profesori și asistenți decât cursurile obișnuite.

Pentru a acoperi o parte dintre ore, facultatea colaborează cu absolvenți care lucrează în companii private. Adrian Florea spune că două foste studente, angajate la firme importante din Sibiu, îl sprijină la disciplinele pe care le predă. Aceste colaborări permit preluarea unor ore săptămânale, însă disponibilitatea specialiștilor depinde de programul de la locul lor principal de muncă.

La Facultatea de Științe Economice, colaboratorii din companii au devenit una dintre principalele soluții pentru acoperirea posturilor rămase vacante. Prezența profesioniștilor în sălile de curs le oferă studenților acces la experiențe din piața muncii, însă sistemul are și limite.

„La noi, criza se traduce prin foarte multe posturi pentru colaboratori. Posturile libere sunt suplinite de oameni din companii. Dacă este să vedem și o parte cât de cât bună a situației, lucrul acesta nu este foarte rău pentru studenți, pentru că vin profesioniști din domeniu și studenții reușesc să vadă și altceva”, explică Eduard Stoica.

Conferențiarul estimează că aproximativ 30% dintre colaboratori se schimbă anual. În plus, experiența acumulată în mediul privat nu garantează și competențe pedagogice, iar adaptarea la predare poate dura între un semestru și un an.

Cu toate acestea, facultatea a reușit să atragă și cadre didactice tinere. Două persoane au ocupat posturi de asistent universitar în anul precedent, alte două au fost angajate în acest an, iar instituția are în vedere încă două recrutări.

Restricțiile legate de angajare îngreunează situația

Eduard Stoica consideră că universitatea ar trebui să le ofere tinerilor oportunități mai rapide de promovare, după ce aceștia îndeplinesc criteriile academice. La Facultatea de Științe Economice, potrivit acestuia, există o practică de a aștepta aproximativ trei ani până la următoarea promovare.

Dificultățile sunt amplificate de restricțiile impuse instituțiilor publice, care au limitat posibilitatea ocupării posturilor vacante. Măsurile fiscal-bugetare adoptate anul trecut au suspendat în 2026 organizarea concursurilor pentru multe dintre aceste posturi, cu anumite excepții.

Ulterior, o modificare aprobată de Guvern în primăvară a permis organizarea concursurilor pentru posturile de asistent universitar și continuarea promovărilor. Alte categorii de posturi didactice și administrative au rămas însă, în mare parte, blocate.

Pentru a menține tinerii aproape de universitate, profesorii încearcă să-i implice pe doctoranzi în activități didactice și în proiecte care le pot aduce venituri suplimentare. Aceste măsuri pot reduce presiunea asupra personalului existent, însă nu rezolvă diferențele salariale față de mediul privat și nici timpul necesar pregătirii unui nou titular.

Rectorul ULBS cere deblocarea concursurilor

Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Sorin Radu, consideră că situația resurselor umane poate fi îmbunătățită prin eliminarea restricțiilor temporare privind angajările. Acesta susține că volumul mare de muncă pune presiune atât pe personalul didactic, cât și pe cel administrativ.

„Avem nevoie de resursă umană, așteptăm să se deblocheze concursurile pe diferite categorii, de la posturile didactice până la cele administrative, pentru că suntem de-a dreptul sugrumați de volumul imens de muncă”, a declarat rectorul Sorin Radu, în cadrul unei conferințe de presă susținută la inaugurarea sediului reabilitat al Facultății de Științe.

Universitatea a investit în soluții digitale care au simplificat anumite operațiuni administrative. Platforma pentru managementul școlarității, utilizată de secretariate, precum și sistemele pentru gestionarea burselor au redus timpul necesar unor activități. Totuși, tehnologia nu poate înlocui personalul specializat necesar pentru utilizarea echipamentelor didactice.

Rectorul a dat ca exemplu centrul de simulare în medicină, unde aparatura modernă necesită personal instruit pentru a putea fi folosită în pregătirea studenților și a rezidenților.

„Faptul că noi am făcut un centru de simulare în medicină, de exemplu, nu a urmărit să scadă numărul de personal. Dimpotrivă, aceste simulatoare trebuie folosite de oameni care sunt pregătiți să le folosească. Dacă, iată, ai un ecograf digital și nu ai acolo un specialist, cum ar putea învăța rezidenții și studenții în acest caz?”, a explicat rectorul Sorin Radu.

Lipsa cadrelor didactice rămâne astfel una dintre problemele importante ale universității, în condițiile în care investițiile în infrastructură și digitalizare nu pot compensa deficitul de specialiști care să susțină activitatea de predare.