Marţi noaptea, migranţii au tras din nou focuri de armă în partea de sud a gardului de protecţie la graniță cu Ungaria, aproape de satul Hajdukovo din Serbia. Localnicii s-au anunţat unii pe alţii pe reţelele de socializare, şi au relatat şi despre o explozie, însă deocamdată nu se cunoaşte cauza.

Detonațiile s-au auzit și în așezările din împrejurimi, precum la Ludas și Palics. Unii au scris că au văzut și auzit migranți ilegali care au tras cu arma doar la 50 de metri de casa lor, scrie publicația maghiară Magyar Nemzet.

Localnicii au raportat incidentele la poliție. Săptămâna aceasta este a doua oară când migranţii folosesc arme de foc şi se aud împuşcături  în satul de lângă granița cu Ungaria, unde locuiesc în principal maghiari. În prima zi a săptămânii, potrivit informațiilor oficiale, un imigrant și-a pierdut viața, în timp ce alți doi au fost răniți. Nu se știe încă câți au fost răniți în confruntările de marți.

Împușcăturile au început în urmă cu mai bine de un an

Poliţia sârbă a reţinut, la finalul anului trecut,  peste 600 de migranţi ilegali în zona localităţilor Horgos şi Subotica, în nordul ţării, la graniţa cu Ungaria, după ce au avut loc mai multe incidente cu focuri de armă.

„Va exista toleranţă zero faţă de toţi cei care au abuzat de ospitalitatea noastră. Vieţile şi proprietăţile cetăţenilor sârbi vor fi protejate”, a declarat ministrul de interne sârb, Bratislav Gasic, după sosirea de la Horgos.

În operaţiunile de prindere a migranților agresivi, autoritățile din Serbia și din Ungaria au implicat forţe speciale, elicoptere şi drone.

O altă confruntare armată între migranţi s-a produs la începutul lui iulie lângă localitatea Subotica din Serbia, când o persoană a fost ucisă şi mai multe au fost rănite.

Ungaria, sub lupa Comisiei Europene

Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută o procedură de infringement contra Ungariei în legătură cu un decret ce prevede repunerea în libertate a sute de călăuze de migranţi în vederea expulzării lor.

Guvernul premierului ungar Viktor Orban a decis, la finalul lunii aprilie, să elibereze 700 de deţinuţi condamnaţi pentru trafic de persoane.

Decretul prevedea ”părăsirea teritoriului ungar în cel mult 72 de ore” pentru a efectua restul pedepsei în ţările lor de reşedinţă obişnuită sau de naţionalitate.

Autorităţile de la Budapesta au anunţat că penitenciarele ungare se confruntă cu o creştere a numărului de condamnaţi pentru trafic de persoane, ei reprezentând în prezent 13% din total, adică în jur de 2.600 persoane provenind din 73 de ţări.

Decretul publicat în 27 aprilie vizează limitarea ”costurilor pentru contribuabilii ungari”.

Decizia a suscitat mai ales nemulţumirea Austriei, care şi-a consolidat controalele la frontiera cu Ungaria şi l-a convocat pe ambasadorul ungar.

Nicio dispoziţie nu este prevăzută pentru a supraveghea aplicarea pedepsei cu detenţia pentru călăuze în afara Ungariei, subliniază Comisia Europeană, care consideră că ”astfel de sancţiuni aplicate persoanelor condamnate pentru trafic de fiinţe umane nu sunt nici eficiente, nici disuasive”.