Editura Evenimentul si Capital

BOMBA cu CEAS de la GRANIȚA României. CONFLICTUL este IMINENT. VICTIMELE COLATERALE vor fi numeroase

Autor: | | 0 Comentarii | 35476 Vizualizari

În anul 1941, între 26 septembrie și 11 octombrie, pe frontul de est, în largul Mării Azov s-a dat una dintre bătăliile din cadrul Operațiunii Barbarossa, rezultată cu înfrângerea Armatei Roșii de către Puterile Axei. După 77 de ani se pare că acest obiectiv maritim din coasta Mării Negre revine în atenție – ca posibil nou conflict teritorial între Ucraina și Rusia.

Culoarul care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov este strâmtoarea Kerci, traversată de uriașul Pod al Crimeei, ancora de infrastructură geopolitică ce conectează Rusia de peninsula anexată în 2014, scrie digi24.

În ultimele câteva luni, tensiunile din această zonă au evoluat din ce în ce mai mult. În luna martie, autoritățile ucrainene au arestat un vas care naviga ilegal, sub pavilion rusesc, în largul Mării Azov. În urma cercetărilor, a ieșit la iveală o legătură între echipajul ambarcațiunii și cartelurile de pirați somalezi.

La începutul lunii mai, polițiștii ruși de coastă, subordonați Serviciului Federal de Securitate (FSB), au reținut la rândul lor o navă sub pavilion ucrainean, acuzând echipajul că pescuia ilegal în zona de exclusivitate economică a Rusiei, pe segmentul crimeean din Marea Neagră.

Câteva săptămâni mai târziu, după deschiderea Podului Crimeei, a început transformarea acestui proiect în ceva ce are datele unei redute militare. Flotilă caspică a Rusiei a fost mutată pe flancul Azov, invocând necesitatea unei siguranțe sporite în proximitatea și sub proaspăt inauguratul pod.

Acesta nu fusese decât preludiul unui maraton: după aceea, FSB a restat nu mai puțin de 148 de nave comerciale ucrainene și din alte state, interogând membrii echipajului, autorități portuare, companii locale de transport maritim.

Lărgind cadrul, obținem însă un decor belicos în care Moscova și Kievul sunt prinse într-un acord care se dovedește a fi acum o sabie cu două tăișuri.

În anul 2003, când nimeni nu se aștepta la războiul secesionist din Donețk și Lugansk, Rusia și Ucraina – sub pixul lui Vladimir Putin și al omologului său ucrainean Leonid Kucima - au semnat un acord de cooperare privind utilizarea Mării Azov și a Bosforului Cimerian, cum era supranumită în antichitate strâmtoarea Kerci.

Un detaliu rămăsese atunci nelămurit: împărțirea controlului asupra acestei mări. Kievul insista pe trasarea unor perimetre de control bazate pe vechea graniță administrativă dintre URSS și RSS Ucraineană. Rusia a obiectat atunci cu același argument cu care obiectează și acum: în legislația maritimă a fostei Uniuni Sovietice, apele interne ale URSS nu au fost niciodată delimitate. Cu alte cuvinte, în logica revizionistă a Kremlinului, Rusia, fiind moștenitoarea Uniunii Sovietice, ar trebui să aibă întâietate și auspra controlării Mării Azov, care a fost o apă internă a URSS și nu o graniță administrativă între centrul dominant și statul-satelit.

ANM, prognoză specială pentru București: Ninsori de ultimă oră în Capitală

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei