Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a afirmat că Noua versiune a Strategiei Naţionale de Apărare a României, în care Rusia figurează ca o ameninţare la securitatea republicii, va fi folosită pentru creşterea prezenţei NATO şi a SUA în regiunea Mării Negre.

„În Occident, acest truc este adeseori folosit pentru a ocoli recunoaşterea propriilor defecte, greşeli şi probleme”, iar „faptul că Bucureştiul foloseşte metoda plagiatului nu confirmă decât – aşa cum ni se pare – un deficit de gândire independentă în rândul politicienilor români”, a afirmat Zaharova.

„Este evident că noua versiune a Strategiei române va fi folosită pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi SUA în regiunea Mării Negre. Astfel, Bucureştiul în loc să devină ‘furnizor de stabilitate’ îşi va aduce contribuţia la creşterea în continuare a tensiunilor în regiune şi a lipsei de încredere”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus.

Tot joi, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a afirmat că Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării – care a fost trimisă, recent, Parlamentului român – este „un document al unui stat NATO”.

„Pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi, din bugetele anuale, pentru Apărare.

Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global”, a declarat diplomatul rus.

Potrivit diplomatului, unele acţiuni ale ţării sale în regiunea Mării Negre sunt corelate cu „ceea ce se întâmplă, de exemplu, la (sistemul antirachetă de la – n.r.) Deveselu”.

„Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque – ‘Pe frontul de vest nimic nou’”, a mai spus Kuzmin.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 prezintă o nouă abordare ca urmare a schimbării de paradigmă la nivel global, determinată de evoluţiile din regiune, deteriorarea relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă, ameninţarea reprezentată de terorism, ameninţările hibride şi cele cibernetice, dar şi de alte tipuri de provocări”.