International
Rusia acuză Comisia Europeană de presiuni asupra Ungariei pentru blocarea Rosatom la centrala Paks II
Ursula von der Leyen. Sursă foto: X.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Rusia acuză Comisia Europeană că încearcă să înlăture o companie rusă dintr-un proiect nuclear de 12,5 miliarde de euro din Ungaria. Moscova susține că Ursula von der Leyen ar coordona personal o campanie pentru înlocuirea acesteia cu o companie occidentală. În centrul disputei se află extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria, prin construirea a două reactoare de către Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei. Investiția, estimată la 12,5 miliarde de euro, este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale țării, conform AFP.
Rusia acuză Comisia Europeană de presiuni asupra Ungariei pentru blocarea Rosatom la centrala Paks II
Ministerul rus de Externe a transmis că, potrivit informațiilor obținute de serviciul de spionaj extern al Rusiei (SVR), Ursula von der Leyen le-ar fi cerut colaboratorilor săi să exercite presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la cooperarea nucleară cu Moscova.
Serviciul rus de informații susține că Bruxelles-ul urmărește înlocuirea companiei Rosatom cu un furnizor occidental. SVR nu a prezentat dovezi publice care să confirme implicarea președintei Comisiei Europene în presupusa campanie. Moscova susține că firmele europene nu ar putea oferi Ungariei condiții la fel de avantajoase precum compania rusă Rosatom pentru construirea celor două reactoare nucleare de la Paks. „Birocrații UE au recunoscut deschis că furnizorii europeni nu pot concura în mod echitabil cu Rosatom pe piața energiei nucleare”, au declarat autorităților ruse.
În opinia acestora, înlocuirea constructorului rus ar putea afecta atât costurile proiectului, cât și performanțele viitoarei centrale, care ar deveni „mai puțin eficientă și mai puțin sigură”. Autoritățile ruse nu au prezentat însă date tehnice sau comparații între ofertele companiilor care să susțină aceste afirmații.
Apar paralele cu contractele Pfizer încheiate de Comisia Europeană
Serviciul de Informații Externe al Rusiei susține că președinta Comisiei Europene ar urmări să obțină avantaje personale prin înlocuirea companiei Rosatom cu un furnizor occidental pentru proiectul nuclear din Ungaria.
Pentru a-și susține acuzațiile, Moscova face trimitere la controversele privind contractele încheiate de Comisia Europeană cu gigantul farmaceutic american Pfizer pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19. Acordurile cu Pfizer au provocat dispute privind transparența negocierilor purtate în timpul pandemiei, în special în legătură cu schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer. Autoritățile ruse sugerează că președinta Comisiei Europene ar avea interese similare și în cazul proiectului Paks II.
„Ursula se așteaptă ca rolul său activ în îndepărtarea Rosatom din Ungaria și înlocuirea acesteia cu o companie occidentală să fie răsplătit pe măsură”, susține serviciul rus de informații, adăugând că „cel mai elocvent exemplu a fost contractul cu compania americană Pfizer pentru furnizarea vaccinurilor împotriva COVID-19”.
Ungaria. Sursa foto: Pixabay
Istoricul și miza extinderii centralei nucleare Paks II
Paks II este proiectul de extindere a singurei centrale nucleare din Ungaria, situată în apropierea fluviului Dunărea, la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta. Centrala existentă dispune de patru reactoare construite cu tehnologie sovietică, având o capacitate totală de aproximativ 2.000 de megawați.
Proiectul de extindere prevede construirea a două reactoare noi, fiecare cu o capacitate de 1.200 de megawați. Acestea ar urma să contribuie la producerea energiei electrice necesare populației și industriei ungare. Contractul a fost atribuit companiei ruse Rosatom în 2014, în timpul guvernării fostului premier Viktor Orbán, fără organizarea unei licitații publice.
Valoarea inițială a investiției a fost stabilită la aproximativ 12,5 miliarde de euro. Finanțarea urma să fie asigurată în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro, restul banilor provenind de la statul ungar.
Întârzieri, blocaje juridice și reevaluarea sub noua administrație de la Budapesta
Proiectul a fost considerat unul dintre simbolurile relațiilor economice apropiate dintre Budapesta și Moscova, dar realizarea sa a întâmpinat întârzieri și dificultăți juridice. În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia prin care Comisia Europeană aprobase ajutorul financiar acordat de Ungaria pentru construirea reactoarelor. Instanța a stabilit că Bruxelles-ul trebuia să verifice și legalitatea atribuirii contractului fără licitație unei companii ruse.
Situația proiectului nuclear s-a schimbat după instalarea guvernului condus de Péter Magyar, politicianul care l-a înlocuit pe Viktor Orbán la conducerea Ungariei în primăvara anului 2026. Noua administrație a anunțat că dorește să reevalueze condițiile financiare și contractuale ale investiției, fără să renunțe la rolul energiei nucleare în sistemul energetic național.
În luna mai, István Kapitány, responsabil de portofoliul economiei și energiei, a cerut verificarea costurilor, a finanțării și a condițiilor de implementare a proiectului. Oficialul ungar a explicat că documentele contractuale nu fuseseră puse integral la dispoziția noii administrații și că era necesară o examinare a acestora. Premierul Péter Magyar a pus, la rândul său, sub semnul întrebării valoarea investiției, considerând că proiectul ar putea avea costuri supraevaluate. În luna mai, Rosatom a transmis că este pregătită să explice autorităților ungare costurile proiectului Paks II și să răspundă întrebărilor privind contractul.
Moscova avertizează asupra riscurilor pentru securitatea energetică a Ungariei
Serviciul rus de informații susține că autoritățile ungare se confruntă cu o alegere dificilă între continuarea cooperării cu Rosatom și acceptarea presiunilor pe care Moscova le atribuie Bruxelles-ului.
„Autoritățile ungare se vor confrunta cu o alegere dificilă: să cedeze în fața campaniei mediatice alimentate de Bruxelles și să priveze țara de o sursă fiabilă de electricitate, capabilă să îi asigure securitatea energetică pentru deceniile următoare, sau să rămână ferme și să apere interesele cetățenilor lor”, a transmis Moscova.
Recomandările noastre
