Impedimente minore care întârzie rezolvarea unor probleme majore. Gândacul este foarte important pentru mediu. Românul este și el om și trebuie protejat.

Gândaci, hamsteri, lilieci. Doar câteva din viețuitoarele care au întârziat, chiar și ani buni, realizarea unor investiții foarte importante pentru dezvoltarea societății și siguranța oamenilor. Cel mai recent subiect, dezbătut la nivel național, a fost cel al gândacului, care se pare că stă în calea construcției Autostrăzii Sibiu-Pitești. Înțelegem că mediul este un element esențial al vieții noastre, iar legislațiile naționale și internaționale reglementează deja acest aspect. Dar tot legislația este cea care reglementează și drepturile fundamentale ale omului - dreptul la viață, la liberă circulație și dreptul la securitate.

Înțelegem și faptul că gândacul este esențial pentru mediu. Dar omul este cel puțin la fel de important, siguranța sa depinde și de siguranța rutieră, iar infrastructura rutieră este o verigă importantă în acest lanț al siguranței rutiere. Una din problemele majore ale României este absența unei rețele corespunzătoare de transport rutier rapid – autostrăzi și drumuri expres. În ce măsură are asta legătură cu numărul alarmant de accidente rutiere soldate cu deces, înregistrat de țara noastră, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene?

Pentru cetățean, însă, nu existența problemelor este importantă. Important este ca autoritățile să gasească instant soluția și să o aplice, fără ca problema în cauză să provoace consecințe privind calitatea vieții umane. Iar lipsa unei infrastructuri rutiere optime este una din cauzele pierderii de vieți umane în accidente rutiere.

Opinia publică a explodat în utima perioadă, când s-a ridicat problema că un gândac, da, un gândac, dă bătăi de cap autorităților și periclitează finanțarea cu bani europeni a autostrăzii Pitești-Sibiu. Renumitul gândac se numește „morimus funereus”, la noi este cunoscut sub numele de „gândacul croior al stejarului”.

Și alte lucrări întârziate de lilieci, hamsteri și ...iar gândaci

Problema gândacului croitor care pune piedici în proiectul construcției autostrăzii Pitești-Sibiu nu este una singulară. Trei ani, spun unele surse, ar fi fost întârziată finalizarea lucrărilor lotului IV al Autostrăzii Lugoj-Deva, începute în primăvara anului 2014 și încheiate abia în 2019 (în loc de 2016, cum preciza directorul santierului pentru presa națională). În tot acest timp, oamenii au continuat să circule pe drumuri aglomerate. Problema care a dus la această situație a fost o grotă în care se adăposteau câțiva lilieci din specii comune, pentru care s-a decis relocarea. În acest fel, construcția celor 22 de km de autostradă, dintre care doi pe „Dealul Liliecilor” a ajuns să se întindă pe o perioadă de 5 ani, cam cât a durat construcția Transfăgărășanului, de 150 km. (realizat între anii 1970-1974).

Nici Germania nu a fost ferită de astfel de situații. Construcția centurii Strasbourgului a fost întârziată pentru o perioadă destul de lungă, până la relocarea unor mamifere mici, se pare hamsteri. De asemenea, un proiect de reabilitare a gării din Stuttgard a fost oprit, până la găsirea soluțiilor de mediu privind relocarea unor gândaci, se pare, similari celor de pe Autostrada Pitești - Sibiu.

Nu problema este....problema, ci lipsa soluțiilor imediate

Problema nu este apariția acestor situații sau necesitatea protejării unor vietăți, ci întârzierea luării măsurilor corecte și complete, la timp, astfel încât să nu se tergiverseze identificarea și aplicarea soluțiilor care să asigure reducerea sau chiar evitarea/eliminarea unor consecințe nefavorabile asupra umanității. Pentru că și omul are drept la viață, la protecție, la asigurarea unor condiții decente de trai și dezvoltare.

Nu se contestă faptul că mediul înconjurător este un element foarte important și esențial al existenței noastre. În acest sens, se impune o atenție deosebită din partea societății și o grijă sporită din partea instituțiilor statului. România este o țară cu o biodiversitate ridicată, atât la nivel de ecosisteme, cât și de specii. Activitățile de protecție a mediului, la nivel național, au o istorie lungă, dezvoltată în funcție de nevoile și preocupările societății. În țara noastră, legea fundamentală, cu cea mai mare forță juridică este Constituția României, care prevede obligația statului de a asigura exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național.

Dar tot Constituția României ne garantează, în același articol și aliniat- obligativitatea statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. Iar îmbunătățirea calității vieții se referă și la îmbunătățirea infrastructurii, deci, implicit,  infrastructurii de drumuri.

Dreptul la viață, dreptul la libera circulație și dreptul la securitate sunt, de asemenea, drepturi fundamentale ale omului, conform Declarației Universale a Drepturilor Omului. Aceste drepturi se regăsesc și în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și În Constituția României, statul fiind obligat să asigure cetățenilor condițiile optime pentru exercitarea drepturilor lor. România are, din punct de vedere al cadrului instituțional, atât legislație, cât și instituții de specialitate, pentru a acoperi cea mai mare parte din problematica siguranței rutiere. Pentru că și siguranța rutieră este un element important privind protejarea vieții și a sănătății oamenilor.

24 de accidente pe zi, soldate cu 5 morți și 22 de răniți grav

Buletinul siguranței rutiere – raport anual 2018, întocmit de specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române, precizează că, în medie, în anul 2018, în fiecare zi, s-au produs 24 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu 5 morți, 22 de răniți grav și 9 răniți ușor.

Aceeași sursă informează și că, în același an, cele mai multe accidente grave s-au produs pe raza localităților urbane – 39%, dar că pe drumurile din afara localităților, evenimentele rutiere grave, deși cel mai puțin numeroase, au cel mai ridicat indice de mortalitate, de 34,4.

Nu în ultimul rând, pe drumurile naționale și-au pierdut viața jumătate dintre persoanele decedate în accidentele rutiere din 2018, de peste 2,3 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă.

Statisticile Uniunii Europene ne arată că, în 2017, de exemplu, România se situa printre țările cu cele mai slabe înregistrări privind siguranța rutieră, cu 99 de decese / 1 milion de locuitori, în timp ce în 2018, statistica preciza 96 de decese/ 1 milion de locuitori, media europeană fiind de aproximativ jumătate.

Potrivit datelor disponibile, la nivel european, cel mai mic procent, mai precis 8% dintre accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi, în timp ce, pe drumurile rurale procentul este de 55%  și în zonele urbane 37%. Cu toate acestea, la construcția de autostrăzi, țara noastră nu înregistrează progrese semnificative.

România, pe ultimele poziții la construcția de autostrăzi

Una din problemele majore ale României, care are un impact negativ extrem de mare asupra economiei țării, dar și siguranței cetățenilor este absența unei rețele corespunzătoare de transport rutier rapid, și aici ne referim la autostrăzi și drumuri expres.

România este pe ultimele poziții în lume în ceea ce privește construcția de autostrăzi. În prezent, țara noastră are o rețea de aproximativ 830 de km de drumuri de mare viteză.

Într-un studiu al BNR, referitor la aderarea României la zona Euro, se precizează că, în 2014, de exemplu, țara noastră, raportat la suprafața țării, avea cei mai puțini kilometri de autostradă din Europa, mai precis 644, de 20 de ori mai puțin decât Germania, de 18 ori mai puțin decât Franța, de 10 ori mai puțin decât Italia, mai puțin de jumătate din km de autostradă construiți în Polonia etc.

Autostrăzile sunt foarte importante, atât din punct de vedere economic, cât și social, deoarece facilitează reducerea timpului de călătorie, acces mai bun la rețeaua rutieră națională pentru populație, îmbunătățirea circulației bunurilor și persoanelor, generarea unor locuri de muncă și, foarte important, creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului accidentelor.

Chiar dacă cel mai mare procent din accidentele rutiere se produc din cauza comportamentului uman, și infrastructura rutieră este, indubitabil, o verigă deosebit de importantă în lanțul siguranței rutiere. Și, cu toate acestea...

Iar pentru situațiile care întârzie sau periclitează acest lucru, trebuie găsite și aplicate soluții, imediate.

Și revenim, de unde am pornit...

Gândacul este foarte important pentru mediu. Românul este și el om. Românul merită autostrăzi, așa cum au fost făcute în toate statele civilizate! Iar soluțiile pentru rezolvarea problemelor care stau în calea atingerii stndardelor internaționale trebuie găsite și aplicate, cu celeritate!