Diaspora. sursă foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
Propunerea vehiculată recent de către Ministerul Afacerilor Externe privind introducerea unor noi taxe pentru cetățenii români din diaspora a stârnit controverse majore și îngrijorări justificate în rândul comunităților din afara granițelor.
Într-o postare publicată pe Facebook, Ionuț Stroe atrage atenția asupra pericolului de a trata superficial o astfel de inițiativă, care riscă să adâncească și mai mult ruptura dintre stat și milioanele de români plecați peste hotare.
Debirocratizarea, nu taxarea, proritate pentru diaspora
În locul impunerii de taxe suplimentare, specialiștii și reprezentanții diasporei susțin că statul român ar trebui să înceapă cu o reformă profundă a sistemului consular. Problemele birocratice cu care se confruntă românii din străinătate sunt vechi și bine cunoscute: programări imposibil de făcut, cozile interminabile și un sistem online greoi care, de multe ori, mai mult încurcă decât ajută.
Printre soluțiile propuse se numără simplificarea procedurilor de programare la consulate, prelungirea programului de lucru cu publicul, digitalizarea completă a serviciilor consulare și, nu în ultimul rând, o colaborare reală între Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției pentru eficientizarea fluxurilor instituționale.
Implementarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale în sistemele de comunicare (call-center-uri, chatboți), ar putea îmbunătăți semnificativ relația dintre stat și cetățeni.
Intermediarii – o problemă reală
Un alt subiect ignorat sistematic este cel al firmelor intermediare care, contra cost, obțin programări la consulate în numele românilor din diaspora, profitând de lipsa de funcționalitate a sistemului. Acești intermediari, denumiți de mulți drept „paraziți ai birocrației”, blochează accesul direct al cetățenilor la servicii, transformând procesul într-unul anevoios și frustrant.
Românii din diaspora nu sunt vinovați pentru acest haos administrativ, ci mai degrabă sunt victimele unui sistem care nu funcționează eficient. Astfel, în loc să se vorbească despre noi taxe, guvernul ar trebui să identifice și să elimine aceste practici abuzive care subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Taxele pentru diaspora, o greșeală strategică
Introducerea unor taxe suplimentare pentru diaspora riscă nu doar să adâncească ruptura dintre cetățean și stat, ci și să alimenteze un val de frustrare și dezamăgire. Mulți dintre românii plecați în străinătate depun eforturi considerabile pentru a rămâne conectați la România — fie prin acte, fie prin vot. Impunerea unor costuri suplimentare poate fi percepută ca o formă de sancționare a acestei loialități.
Într-un context geopolitic și social deja tensionat, astfel de măsuri pot avea consecințe nedorite, inclusiv radicalizarea discursului public. Nu este de mirare că, în lipsa unei abordări coerente și empatice din partea statului, un segment tot mai mare al diasporei își îndreaptă votul către partide extremiste.
