Specialiştii avertizează că stresul şi ritmul de viaţă trepidant îmbătrânesc creierul şi predispun la afecţiuni precum demenţele.
Numărul românilor care vor suferi de boli ale memoriei va fi tot mai mare în următorii ani, din cauza populaţiei îmbătrânite, stresului, fumatului, ritmului de viaţă trepidant, alimentaţ iei occidentale, avertizează reprezentanţ ii Societăţii Române de Alzheimer. Tratamentul pentru aceste boli costă în jur de 5.000 de lei pe an, nu asigură vindecarea, ci doar ameliorarea afecţiunilor, de aceea prevenţia este foarte importantă. În România, îngrijirea unei persoane care suferă de o boală de memorie este mai dificilă decât în alte ţări civilizate, unde există numeroase centre în care bolnavii pot fi surpravegheaţi de personal specializat.
Doar 30.000 de bolnavi se află sub tratament
Tot ce îmbolnăveşte inima dăunează şi creierului, atrag atenţia specialiş tii. Studii recente arată că bolile memoriei, cum sunt demenţele, se asociază cu valori mari ale tensiunii, colesterolul crescut, leziunile vasculare. „Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare se identifică şi în boala Alzheimer“, exemplifică medicul Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.
Ne puteți urmări și pe Google News
În România există aproximativ 300.000 de bolnavi diagnosticaţi cu „boala uitării“, dar numai 30.000 se află sub tratament. „Costurile de îngrijire sunt uriaşe şi nu presupun doar administrarea tratamentului. Aceste persoane au nevoie de un însoţitor 24 de ore din 24“, explică medicul Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române Alzheimer (SRA). Dacă în stadiile iniţiale pacienţii uită, spre exemplu, pentru ce pleacă la cumpărături, în fazele avansate pot deveni irasicibili şi violenţi.
Sunt necesare mai multe centre de îngrijire
Medicii spun că evoluţia bolii poate fi oprită cu ajutorul tratamentelor moderne, existente şi în România, dar şi cu sprijinul familiei şi al societăţii. „Este foarte important ca aceşti bolnavi să nu fie izolaţi, să primească îngrijiri în interiorul familiei, să aibă activitate, să fie integraţi“, explică medicul Cătălina Tudose.
Dacă în străinătate există centre de vacanţă pentru aceşti bolnavi şi unităţi în care familia să îi poată lăsa sub supraveghere, de la câteva zile la câteva săptămâni, în România, serviciile de îngrijire pentru aceşti pacienţi sunt precare.
„Sunt bolnavi care nu primesc gradul de handicap de care au nevoie pentru ajutor social şi nici nu benficiază de însoţitor“, atrage atenţia medicul Cătălina Tudose. Mai mult, adaugă specialistul, deocamdată există puţine centre de o zi pentru aceşti bolnavi. „Dacă primăriile s-ar implica mai mult, s-ar putea dezvolta mai multe locuri de acest tip“, a afirmat medicul Cătălina Tudose.
În Bucureşti şi Timişoara există centre moderne unde aceşti bolnavi pot primi îngrijiri la standarde ridicate, însă de acestea ar fi nevoie în tot restul ţării, susţin specialiştii.
Recomandările noastre
