Premierul României, Nicolae Ciucă, a vorbit miercuri, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre reglementarea pe piața de energie. Astfel, până la finalul lunii noiembrie, țara noastră trebuie să vină cu o nouă ordonanță de urgență în acest sens.

Ordonanța de urgență va presupune o semi-reglementare pe piața energiei.

Guvernul vrea o piață de energie semi-reglementată

Nicolae Ciucă a convenit, cu aprobarea șefei Comisiei Europene, să pregătească o nouă ordonanță de urgență în ceea ce privește energia. Piața de energie semi-reglementată nu va presupune o reglementare clasică, ci va avea și o componentă de piață liberă sau o piață „administrată”.

Consumatorii clasici vor avea aceleași prețuri. Astfel, ei vor trebui să plătească 0,68 și 0,80 de lei pe KWh, așa cum a fost și până acum. Se va găsi un preț fix și pentru cei 700.000 de consumatori casnici care nu se încadrează la un consum lunar de până în 255 KWh.

Noile modificări vor intra în vigoare de la data de 1 ianuarie 2023.

România va primi bani pentru compensarea prețului la energie

România va primi 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, ce vor fi folosiți pentru compensarea facturilor. Banii vor veni din fondul de coeziune pentru sărăcie energetică, crearea locurilor de muncă, IMM-uri și persoane vulnerabile.

„Avem o veste foarte bună de la Comisia Europeană, care a disponibilizat 10% din Fondurile de Coeziune, la nivelul întregii Uniuni discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocați pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri și desigur pentru susținerea cetățenilor vulnerabili”, a specificat Nicolae Ciucă.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a explicat că acești bani de la Comisia Europeană pot fi utilizați inclusiv pentru compensarea facturilor.

„Așa cum s-a anunțat în cursul zilei de ieri, Comisia Europeană a luat această decizie de disponibilizare de 10% din fondurile politicii de coeziune, respectiv pentru acele fonduri care sunt sub risc de pierdere a banilor.

Pentru România înseamnă 2,2 miliarde de euro și sunt 3 tipuri de măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețului la energie. De asemenea, a doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile pentru capital de lucru ce urmează a fi acordate IMM-urilor, după modelul granturilor pentru capital de lucru pe care le-am avut în criza pandemică.

Al treilea tip de măsură este cel referitor la ocupare și crearea locurilor de muncă”, a încheiat Marcel Boloș.