România ocupă ultimul loc la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană. Datele au fost prezentate în ediția 2023 a Monitorului Educației și Formării, lansat pe 30 noiembrie la Bruxelles.

În anul 2021, blocul comunitar și-a asumat o serie de obiective în ceea ce privește educația. Din păcate, România a eșuat în adoptarea măsurile benefice pentru educație. Țara noastră este cu mult în spatele statelor europene. În șase cazuri din șapte, România se află pe ultimul loc în clasament.

România, ultima în clasamentul educației din Uniunea Europeană

Monitorul educației și formării este raportul anual al Comisiei Europene privind sistemele de educație și formare din UE. Acesta măsoară progresele în direcția atingerii obiectivelor la nivel de UE adoptate în cadrul Rezoluției Consiliului din 2021 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale către Spațiul Educațional European (SEE).

Acesta cuprinde un raport comparativ, 27 de rapoarte de țară și o „cutie de instrumente” (Monitor Toolbox).

Aceste instrumente de monitorizare online conțin cele mai importante date și surse utilizate pentru analiza sistemelor de educație.

Obiectivele asumate ale Uniunii Europene pentru anul 2023, în Educație

Care sunt cele șapte ținte ale Uniunii Europene pentru anul 2030, în Educație:

Cel puțin 96% dintre copiii cu vârste între 3 și 6 ani să participe la programe de educație timpurie (grădiniță și creșă), Media UE era la 92,5% în 2021.

Rata părăsirii timpurii a școlii să fie, până în 2030, sub 9%. Media UE în 2022 era de 9,6%.

Rata tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute în citire, matematică și științe să fie, până în 2030, mai mică de 15%. Media UE era la PISA 2018 de 22,5% la citire, 22,9% la matematică și 22,3% la științe.

Ce mai urmărește raportul

Rata celor cu competențe digitale scăzute în clasa a VIII-a trebuie să fie, până în 2030, mai mică de 15%. Testul ICILS 2018 nu a oferit suficiente date pentru a calcula media UE, dar sunt așteptate datele ICILS 2023 la finalul anului 2024 pentru a vedea media și rezultatele pe fiecare țară în parte.

Rata absolvenților de învățământ tehnic și vocațional (VET) care beneficiază de expunere la învățarea bazată pe muncă în timpul educației și formării lor profesionale ar trebui să fie, până în 2025, de cel puțin 60% – media UE în 2022 a fost de 60,1%

Rata tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani care au studii superioare ar trebui să fie, până în 2030, de cel puțin 45%. Media UE era în 2022 de 42%.

Cel puțin 47% dintre adulții cu vârste între 25-64 de ani ar trebui să participe la activități de învățare în ultimele 12 luni. Până acum, indicatorul era calculat pentru participarea la educație în ultima lună, iar pentru acest nou indicator nu există o medie UE calculată încă.

România, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul Educație

Țara noastră este clasată pe ultimele locuri, cu câteva excepții, la toate cele șapte capitole analizate de raport.

Raportul Comisiei Europene notează faptul că sunt doar câteva state în acest pluton al țărilor în care participarea la educație timpurie „este scăzută și în scădere”. România este departe de toate statele și față de ea însăși. În 2014-2015, țara noastră avea o rată de participare raportată la 85%.

Raportul poate fi consultat integral AICI.