Deși Comisia Europeană a propus renunțarea la ora de iarnă, până în acest moment în România nu s-a luat o decizie în acest sens.  Astfel că, în luna octombrie, se va trece la ora de iarnă.

România trece la ora de iarnă 2021 şi ar putea fi ultimul an cu o schimbare de sezon a orei standard după ce Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea.

Mai precis, în martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la practica de a regla ceasurile cu o oră primăvara și toamna începând cu 2021. Însă acest obiectiv nu a fost primit cu aceeași ambiție de către Consiliul UE care, după doi ani de analize, nu a formulat o poziție comună.

Ca urmare a evaluării, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri dintre care 84% au fost în favoarea renunțării la schimbarea orei, Comisia a înaintat propunerea care a fost apoi revizuită de Parlamentul European în 2019. Pentru ca noile reguli să devină lege a UE acestea trebuie convenite atât de Parlament cât și de miniștrii UE.

În acest an, trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 30 - 31 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 04:00 devenind ora 03:00

Deşi multă lume crede că ora de iarnă 2021 se numeşte de fapt, ora de toamnă 2021, acest lucru se întâmplă pentru că schimbarea are loc în luna octombrie şi nu iarna, aşa cum îi spune numele.

În lume, există mai multe țări care nu folosesc ora de iarnă. Medicii susțin că schimbarea orei ne poate afecta desul de mult organismul. Copiii și vârstnici sunt cei care resimt cel mai puternic această schimbare. Adaptarea completă a organismului la noul program se va întâmpla în aproximativ două săptămâni. Dacă te vei suprasolicita este posibil să ai diverse probleme de sănătate.

Pentru a trece mai ușor la noul ritm, este bine să reduci consumul de stimulente, cum sunt cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante, de preferat naturale.

Ce efecte are schimbarea orei asupra noastră

În acest sens, cercetătorii au remarcat printre problemele provocate de schimbarea orei insomnia, durerile de cap, oboseala, dar și anxietatea.

„Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap”, a explicat psihologul Mihaela Săhlean

„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice. Acestea sunt și la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute. Aici îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne.

Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili.  În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner, psiholog