România și marile oportunități ratate după 1989. Deciziile care ar fi putut schimba economia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a trecut printr-o transformare economică profundă după 1989, însă modul în care s-a făcut tranziția de la economia centralizată la economia de piață a lăsat numeroase probleme. Marius Ghenea, Managing Partner la Catalyst România, a vorbit despre aceste aspecte în podcastul „Picătura de Business”, moderat de Radu Preda. Antreprenorul consideră că România ar fi putut gestiona mai bine privatizările, dezvoltarea infrastructurii și folosirea resurselor disponibile.

România putea avea un alt drum economic după 1989? Ce spune Marius Ghenea

Întrebat de Radu Preda cum ar fi putut România să facă tranziția către capitalism, Marius Ghenea a criticat direcția urmată în anii ’90.

„Puteam să facem mult mai bine. Cred că una dintre problemele fundamentale ale României în anii 90 este că a rămas cumva cantonată în niște paradigme vechi și greșite, acelea de țară industrială”, a declarat Marius Ghenea.

Antreprenorul consideră că România a moștenit o structură economică dezechilibrată, cu numeroase zone dependente de o singură industrie.

Bani. Sursa foto: AI

Lecția unui loc de muncă sigur

Ghenea a povestit și despre momentul în care a decis să renunțe la un loc de muncă stabil pentru a începe o activitate antreprenorială.

„Faptul că eu, de exemplu, eu mi-am dat demisia de la job-ul meu confortabil de la Renel, unde aveam și primă de Paște și primă de porc, de Crăciun și aveam salarii bune și sigure și așa mai departe. Și părinții mei au fost siderați”, a povestit Marius Ghenea.

Pentru familia sa, decizia de a renunța la stabilitate pentru o afacere era greu de înțeles.

„Deci a fost un dezastru în familie. Cum pot eu să renunț la așa ceva și să mă duc pentru ce? Să fac, să asamblez niște calculatoare și să fac o activitate”, a declarat Marius Ghenea.

Fondurile europene, un factor important

Ghenea consideră că fondurile europene au contribuit semnificativ la dezvoltarea României și la apropierea economiei românești de media europeană.

„Fonduri europene, sau mai bine, fonduri europene. Ele au contribuit și contribuie la prosperitatea României”, a afirmat Marius Ghenea.

El a evidențiat și diferența dintre România și Polonia în ceea ce privește folosirea acestor fonduri de către mediul privat.

„Am fost în toate celelalte țări din regiune și exemplul cel mai reușit este, evident, Polonia, unde dacă te duci la orice companie antreprenorială de acolo, vei vedea că la intrare este o stea a Uniunii Europene cu… finanțat cu programul X, programul Y”, a spus Marius Ghenea.

Antreprenorii români au evitat uneori banii europeni

Potrivit lui Ghenea, o parte dintre antreprenorii români au fost reticenți în accesarea fondurilor europene din cauza birocrației și a temerilor legate de riscuri.

„La noi, așa cum probabil știi, feedback-ul unei majorități a antreprenorilor români a fost: eu nu iau fonduri europene pentru că e corupție, pentru că e birocrație, pentru că sunt riscuri”, a declarat Marius Ghenea.

El consideră că această atitudine a limitat dezvoltarea capitalului autohton.

„Adică noi, ca antreprenori, am refuzat niște bani, nu gratis, dar care veneau cu niște condiții foarte bune”, a spus Marius Ghenea.

În același timp, antreprenorul consideră că originea capitalului este mai puțin importantă decât rezultatele produse de investiție.

„Important e ceea ce realizez cu ele, apropo de relevanță, în contextul economic românesc. Și dacă ele contribuie în contextul economic românesc, atunci orice capital este foarte bun și e binevenit”, a declarat Marius Ghenea.