Planul pe care l-au avut rușii cu România, după Revoluția din 1989

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Relația dintre România și Rusia în primii ani de după evenimentele din Decembrie 1989 rămâne unul dintre cele mai sensibile și discutate subiecte de politică externă. Într-o ediție a podcastului Evenimentul Istoric, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, Dan Andronic și Ioan Mircea Pașcu au analizat direcția pe care Bucureștiul a ales-o în raport cu Moscova, într-un moment de maximă incertitudine geopolitică.

Planul pe care l-au avut rușii cu România, după Revoluția din 1989

După căderea regimului comunist, autoritățile de la București s-au aflat în fața unei dileme majore: cum să își asigure securitatea națională fără a provoca gigantul de la Răsărit. Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, a explicat că abordarea inițială a fost una de prudență, încercând să explice Moscovei că noile opțiuni ale României nu reprezintă un act de ostilitate.

„Noi am vrut de la bun început, bineînțeles, am încercat să menajăm sensibilitățile Rusiei. N-am fost deloc agresivi în această chestiune. Am arătat că, dom'le, o facem pentru noi, nu e împotriva lor. Vreau să spun că n-aveau încotro. O să spun că același discurs îl primeau de la toți ceilalți foști aliați. Asta a fost chestiunea”, a precizat Ioan Mircea Pașcu.

Relația specială și contondentă din cadrul Tratatului de la Varșovia

Deși România fusese adesea „oaia neagră” a blocului sovietic sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, existau canale de comunicare specifice pe care Moscova le prefera. Surprinzător, deși relațiile diplomatice erau tensionate, dialogul tehnic și militar era unul direct, România fiind adesea intermediarul celorlalte state satelit.

Adevăratele mizele ale întâlnirii Trump-Xi. De ce a ales liderul american să meargă în China alături de mai mulți oameni de afaceri

Cât de periculoasă este prezența hantavirus pe teritoriul României? Ce spune Adrian Marinescu despre cazul de la Arad

„Dar eu suspectez că rușii, care au avut o relație specială cu România, da, contondentă, perioada tratatului de la Varșovia, vreau să vă spun că mie ofițerii din tratatul de la Varșovia, care au fost români, care au fost acolo și au participat, mi-au spus că rușii discutau numai cu noi. Și când era vorba de o chestiune mai complicată, cu restul nu aveau treabă. Și atunci ceilalți veneau la noi și ne rugau, ajutați-ne și pe noi cu problema asta cu rușii”, a dezvăluit fostul ministru.

Planul Moscovei pentru un nou model de tratat cu Bucureștiul

După Revoluția sângeroasă din 1989, care a diferit radical de „revoluțiile de catifea” din restul Europei Centrale, Moscova a încercat să reseteze relația cu Bucureștiul, dorind să transforme România într-un exemplu de cooperare pentru celelalte state ieșite de sub influența sovietică.

„Ținând seama și de faptul că la noi a fost o revoluție și n-a fost o revoluție de catifea ca la alții, au spus că tot am avut relațiile cele mai proaste cu România, haideți să stabilim acum că trebuie să stabilim relații noi pe alte baze, să le stabilim în primul rând cu România. Ca să fie relația cu România un model pentru ceilalți.

Asta cred eu, asta suspectez eu că a fost în capul rușilor. Și vreau să vă spun că am primit de veste, în vară, deci imediat după semnare, semnarea a tratatului ăsta a fost prin aprilie, în 1991. Și pe undeva prin vară, am aflat că, de fapt, rușii negociau alt tip de tratat cu polonezii, cu cehii, cu ungurii”, a explicat invitatul lui Dan Andronic.

Ultimatumul transmis de Ion Iliescu prin Ioan Mircea Pașcu

Momentul critic al acelei perioade a fost cel în care partea română a realizat că Uniunea Sovietică încerca să aplice standarde duble în negocieri. Descoperirea faptului că Polonia, Cehoslovacia și Ungaria beneficiau de condiții diferite în noile tratate a dus la o reacție fermă din partea președintelui de atunci, Ion Iliescu.

„Eu am fost trimis la ambasada Rusiei de aici. Ambasada Uniunii Sovietice, că încă era Uniunea Sovietică, deci înainte de desfințare. Am fost trimis să le spun clar, fraților, dacă nu semnăm același tip de tratat, să știți că România nu ratifică. Am transmis personal, însărcinarea era de la domnul Iliescu”, a conchis Ioan Mircea Pașcu, oferind detalii din culisele unei negocieri care a marcat istoria post-decembristă a României.