România se proclamă Regat! Reorientarea pașoptiștilor. Care au fost culisele zilei de 14/26 martie 1881?

România își dobândise independența în 1877 și îi fusese recunoscută din 1878 până în 1880 de toată lumea. Și totuși, de ce republicanismul latent pașoptist s-a stins?

România între republică și monarhie (1870-1881)

Fără îndoială că pașoptiștii care fuseseră tineri la 1848, trei decenii mai târziu, aproape îmbătrâniseră. Dar oare doar acest fapt să fi dus la abandonarea republicanismului? Momentul „Republicii de la Ploiești” a ajuns să fie ridiculizat doar din eroarea lui Candiano-Popescu. Carada și Ion C.Brătianu ori D.A. Sturdza sau C.A.Rosetti n-ar fi mers atât de departe decât dacă Franța câștiga războiul.

În cartea sa, „Un veac de frământări sociale 1821-1907”, Lucrețiu Pătrășcanu relua o cugetare a lui Ion C.Brătianu. Acesta era șef al Guvernului din 1876 și va conduce până în 1888. El spunea că pașoptiștii au fost ca „golanii care vrând să fie la modă când au dat de bani, s-au aruncat în veștminte franțuzești care erau fie prea largi, fie prea strâmte”.

Adică era o tradiție republicană în România? Istoria arată că domnia era pe principiu semi-republican, semi-monarhic. Adică principiul domnitorului era electiv-ereditar. „Osul domnesc”, adică descendentul din familie de domn trebuia ales de boieri.

România și logica lui Ion C.Brătianu. Disputa cu Eugeniu Carada

România a trecut la 14/26 mai 1881 la monarhie dintr-un calcul simplu. Franța căzuse. Germania era monarhie, Rusia era monarhie. La fel era și Austro-Ungaria. Practic, un suveran rudă cu marile dinastii europene era un factor de echilibru. Votul era cenzitar. O republică presupunea un vot mai extins, Presupunea o mai mare efervescență.

Ruperea de francmasonerie și orientarea spre monarhie

Dacă Eugeniu Carada a rămas francmason convins, Ion C.Brătianu s-a rupt de Francmasonerie. Și-a pus fiii să jure că nu vor intra vreodată în Francmasonerie. Inclusiv Ionel Brătianu, alături de Vintilă și Dinu Brătianu. Ori, preferința pentru Regat a venit de la sine ca o contrapondere la Francmasonerie.

Asasinarea Țarului Rusiei - elementul decisiv

La 1/13 martie 1881, Țarul Rusiei, Alexandru II al Rusiei era asasinat. Cum asasinatul a fost făcut de anarhiști. anarhiștii erau asociați cu ideea de Republică. Ion C.Brătianu considera că era mai sigură monarhia. Monarhul constituțional era factor de echilibru. În Franța, președinții se schimbau des.  Pe 2/14 martie 1881, principele Carol care din 9 septembrie 1878 era Alteță Regală, a discutat cu liberalii. Pe 14/26 martie 1881, Parlamentul a votat Proclamarea Regatului. A doua zi, pe 15/27 martie 1881, Parlamentul a modificat și Constituția României din 1866.