“Mai există şi alte aspecte care încep să apară la nivel de “strategie direcţionată” a fondurilor aferente PNRR. (…) Cel mai important aspect este acela al împărţirii proiectelor pe surse de finanţare. Astfel, constatăm că există autostrăzi incluse în Exerciţiul Financiar aferent Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), a căror sursă de finanţare o reprezintă fondurile europene nerambursabile, şi există PNRR care va fi aprobat cândva, într-o formă care, cel mai probabil, nu va include şi autostrăzile”, semnalizează vicepreședintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură. 

Unde apare problema? POIM-ul are o serie de proiecte incluse şi aprobate spre finanţare; PNRR include investiţii în autostrăzi, preponderent în Moldova, cum ar fi A7 Autostradă/ Drum Express Ploieşti – Siret sau A8 Târgu Mureș – Târgu Neamţ și Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni. 

Se va implementa transportul “foarte verde”

“Lista de investiţii din POIM, deja fiind propusă spre aprobare către UE şi urmând să fie aprobată (dacă nu este aprobată deja), nu se va mai putea modifica. Ce se întâmplă atunci, dacă PNRR nu va fi aprobat? Investiţiile (menționate -n.r.), care fără tăgadă trebuie implementate, nu vor mai avea sursă de finanţare. Nicio problemă! Guvernul are “soluţii”! La nivelul Moldovei, se va implementa transportul “foarte verde”, adică se vor face piste pentru biciclişti şi trasee pentru transport pedestru, respectiv ecvestru”, a declarat Marian Mina.

În PNRR există Pilonul IV Coeziune socială şi teritorială Componenta 4, unde avem România Velo – Încurajarea transportului şi turismului pe bicicletă, pedestru şi alte forme nemotorizate. Conform PNRR, evidențiază Marian Mina, descrierea reformelor şi investiţiilor aferente componente include: promovarea unui cadru legislativ şi instituţional privind dezvoltarea de trasee cicloturistice, pedestre, nautice fără motor şi ecvestre, construirea a până la 3.000 km de piste de ciclo-turism în România, finalizarea Eurovelo 6 şi a altor trasee similare, susţinerea rutei Via Transilvanica şi a altor proiecte mature iniţiate de societatea civilă şi de administraţiile publice locale pentru trasee pedestre, velo, nautice fără motor şi ecvestre.

Potrivit aceleiași surse, vicepreședintele Comisiei pentru transporturi si infrastructura arată că “implicaţii orizontale contribuie integral cu 100% la tranziţia verde prin investiţii în infrastructuri pentru mersul pe bicicletă. Perfect eligibil la PNRR! Tranziţia Verde Moldova va fi cea mai verde din UE! Buget? 120 de milioane euro. Specialiștii Guvernului au constatat că “prin România se propune să treacă două tronsoane din traseele EuroVelo stabilite la nivel european, respectiv din Magistrala EuroVelo 6 (“Atlantic-Marea Neagră”) şi din Magistrala EuroVelo 13 (“Traseul cicloturistic al Fostei Cortine de Fier”), care leagă Marea Barents de Marea Neagră. Cu toate acestea, încă nu a fost realizat niciun kilometru de traseu”, a afirmat parlamentarul. 

“Urmează să fim primii la număr de kilometri de piste de ciclo – turism! (…) Aşadar, “strategia” constă în eliminarea investiţiilor în autostrăzile din Moldova şi introducerea pistelor de biciclişti si realizarea de alei pietonale, în echivalent”, a conchis vicepreședintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură, Marian Mina.

“Jocurile coaliției nu au trecere în faţa comisarilor europeni”

Gheorghe Șoldan, secretar al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, susține că Guvernul Cîţu face România de râs. Coaliţia revoluţionară a “bunei guvernări” care “dezvoltă România” este un basm; în realitate, între partidele aflate la guvernare există o competiţie înverşunată pe banii României şi o lipsă de comunicare foarte evidentă, potrivit deputatului Gheorghe Șoldan. 

“PNL şi USR-PLUS, în loc să realizeze un proiect serios, au trimis la Bruxelles o ciornă cu PNRR-ul României. Răfuiala dintre PNL şi USR-PLUS a condus la un plan extrem de politizat, unde prioritate au finanţările pe partide, mai puţin pe proiecte de reformă.

De aproape șase luni, observăm cum coaliţia PNL-USR-PLUS se dovedeşte incompetentă pentru guvernare: au ratat gestionarea pandemiei, procesul de vaccinare este la un pas de eşec, iar PNRR-ul este o ruşine naţională. Dezvoltarea şi reformele promise de PNL şi USR-PLUS le vor plăti românii, cu vârf şi îndesat, pentru că jocurile lor de imagine nu au trecere în faţa comisarilor europeni. Pentru guvernanţii români, PNRR este, în prezent, un instrument politic, pentru păstrarea şi consolidarea puterii.

România are nevoie de fonduri europene care să se regăsească în fiecare comunitate, de la drumuri şi canalizare, apă potabilă, până la spitale, şcoli şi aşa mai departe. Dar un plan naţional care să schimbe România în bine se face prin comunicare, seriozitate şi responsabilitate. Mai mult, Guvernul trebuie să prezinte PNRR-ul mai întâi în Parlamentul României, forul reprezentativ al cetăţenilor români, apoi la Bruxelles. După acest duş rece, de la Comisia Europeană, sper că s-au trezit şi Cîţu, şi Barna, şi Ghinea! Dacă ratăm acest tren al PNRR, ratăm şansa unei generaţii de a vedea, cu ochii ei, o Românie europeană”, a declarat secretarul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, Gheorghe Șoldan.