Social
România repornește producția de energie nucleară. Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la rețea
Cernavoda. Sursa foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a reluat vineri, 6 noiembrie, producția de energie nucleară, după aproape trei luni în care centrala de la Cernavodă nu a mai furnizat electricitate în Sistemul Energetic Național. Reactorul 1 a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați, potrivit datelor publicate de Transelectrica. Repornirea vine după o perioadă îndelungată de oprire, provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării.
La ora 16:27, Unitatea 1 producea 42 MW, echivalentul a 0,74% din producția totală de energie electrică a României. În acel moment, producția națională era de 5.651 MW.
Este prima cantitate de energie nucleară introdusă în rețea după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite.
Reactorul 1 va ajunge treptat la capacitatea normală de funcționare
Reactorul nu funcționează încă la puterea maximă. Producția va crește gradual, pe măsură ce sunt parcurse etapele tehnice necesare repornirii.
Potrivit estimărilor, Unitatea 1 ar urma să atingă regimul normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, reactorul poate furniza aproximativ 700 MW în Sistemul Energetic Național.
Reluarea integrală a producției ar însemna un aport de peste 16 ori mai mare decât cel înregistrat vineri după-amiază, la primele ore de la reconectarea la rețea.
De ce a fost oprit reactorul de la Cernavodă
Nuclearelectrica a anunțat miercuri începerea operațiunilor necesare repornirii Unității 1, după ce au fost îndeplinite condițiile tehnice minime.
Reactorul fusese oprit pe fondul scăderii accentuate a nivelului Dunării în zona de captare a apei utilizate pentru răcirea instalațiilor. Seceta din bazinul fluviului a afectat alimentarea cu apă a centralei și a impus întreruperea funcționării.
În urma verificărilor efectuate de specialiștii Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), au fost constatate condițiile necesare pentru ieșirea din starea de oprire garantată și începerea etapelor de repornire.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea Unității 1, la 28 iulie. Situația a fost complicată și de reducerea producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier, afectate la rândul lor de debitul scăzut al Dunării.
Centrala de la Cernavodă are două reactoare, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW. În condiții normale de funcționare, cele două unități asigură aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Centrala de la Cernavodă. Sursă foto: Facebook
Când ar putea fi repornit al doilea reactor
Deocamdată, nu există un termen cert pentru reluarea activității Unității 2. Repornirea acesteia depinde de evoluția debitului Dunării și de menținerea unui nivel suficient al apei pentru răcirea ambelor reactoare.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a explicat că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume importante de apă, ceea ce va influența nivelul din bazinul de aspirație. Din acest motiv, pornirea celui de-al doilea reactor trebuie să aștepte o creștere susținută a nivelului fluviului.
„Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a declarat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, pentru Mediafax.
Potrivit experților în energie consultați de Mediafax, repornirea primului reactor a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească. Fluviul a înregistrat un nivel de cel puțin 1.600 de metri cubi pe secundă timp de șapte-zece zile, condiție care permite funcționarea unui grup energetic de la Cernavodă.
Consumul de energie a depășit 8.000 MW
Oprirea reactoarelor a avut loc într-o perioadă în care sistemul energetic s-a confruntat cu presiuni suplimentare. Pe fondul temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de electricitate al României a trecut de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată după 2 martie.
Pentru acoperirea necesarului au fost folosite și importurile de energie, în condițiile în care capacitățile nucleare nu funcționau, iar producția eoliană era redusă.
La ora 12:23, vineri, România avea un consum de 5.951 MW și o producție internă de 5.529 MW. Diferența de 421 MW era acoperită prin importuri, potrivit datelor Transelectrica.
Structura producției naționale la acel moment era următoarea:
- Energie solară: 2.050 MW – 37,09%
- Hidrocarburi: 1.517 MW – 27,45%
- Energie hidro: 889 MW – 16,08%
- Cărbune: 593 MW – 10,73%
- Energie eoliană: 406 MW – 7,35%
- Biomasă: 72 MW – 1,30%
- Energie nucleară: 0 MW
- Instalații de stocare: 0 MW
În cursul după-amiezii, după reconectarea Unității 1, producția nucleară a început să apară din nou în datele operatorului național de transport al energiei electrice.
Recomandările noastre
