Ministerul Finanțelor a anunțat că România își menține angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, conform Planului Bugetar - Structural Național pe Termen Mediu, agreat împreună cu Comisia Europeană. Această traiectorie va fi continuată și în anii următori, în ciuda provocărilor economice actuale.

Declarația vine în contextul publicării datelor Eurostat, care arată că România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (European System of Accounts). În același timp, deficitul calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost de 8,65% din PIB, echivalentul a 152,72 miliarde lei.

Diferențe între metodologiile ESA și „cash”

Ministerul Finanțelor a explicat că diferențele dintre deficitul ESA și cel „cash” sunt rezultatul aplicării unor metodologii distincte. Deficitul ESA, calculat în sistemul de raportare accrual, include sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare de 9,1 miliarde lei. De asemenea, transpunerea dobânzilor din baza „cash” în baza accrual, în funcție de termenele de plată, a contribuit cu -9,6 miliarde lei la deficit.

Ministerul a subliniat că astfel de diferențe au fost observate și în trecut, dar România rămâne fermă în respectarea țintei de deficit stabilite pentru 2025.

Context european: România, lider la deficitul bugetar

Conform Eurostat, ponderea deficitului guvernamental în PIB a scăzut în Uniunea Europeană de la 3,5% în 2023 la 3,2% în 2024. Cu toate acestea, România a înregistrat cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, urmată de Polonia (6,6%), Franța (5,8%) și Slovacia (5,3%). În contrast, țări precum Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (+4,3% fiecare) au raportat excedente bugetare.