Sursa foto: pixabay.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza privind economia României și estimează o contracție de 0,5% în 2026, față de o creștere de 0,7% anticipată în primăvară. Instituția financiară prevede și o revenire mai lentă în 2027, în timp ce inflația medie ar urma să ajungă la 8,2%, iar rata șomajului la 6,5%. Noile estimări apar în contextul măsurilor de consolidare bugetară adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan și al reducerii consumului intern.
FMI a revizuit prognoza economică a României pentru 2026 și 2027
Potrivit datelor FMI analizate de Profit.ro, estimarea privind evoluția produsului intern brut al României în 2026 a fost redusă cu 1,2 puncte procentuale. Dacă în primăvară instituția anticipa o creștere economică de 0,7%, noua prognoză indică o scădere de 0,5%.
Nici perspectiva pentru anul viitor nu mai este la fel de favorabilă. FMI estimează o creștere economică de 2,2% în 2027, față de 2,5% în prognoza anterioară.
Astfel, după contracția economică estimată pentru 2026, revenirea din anul următor ar urma să fie mai lentă decât se anticipase inițial.
Estimarea FMI coincide cu cea a Băncii Mondiale, care prevede o scădere de 0,5% a economiei românești în 2026 și o creștere de 1,7% în 2027.
În schimb, Comisia Europeană anticipase în prognoza publicată în mai 2026 o creștere economică de 0,1% pentru România în acest an.
Măsurile de austeritate și efectele asupra consumului
Revizuirea prognozei FMI vine după adoptarea măsurilor de consolidare fiscală promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a urmărit reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor statului și limitarea cheltuielilor publice.
Printre măsurile adoptate s-au numărat majorarea cotei standard de TVA la 21%, creșterea accizelor, aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026.
Aceste măsuri au fost aplicate într-un context economic în care inflația ridicată reduce puterea de cumpărare, iar consumul populației influențează direct activitatea companiilor.
Ilie Bolojan. Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
În prognoza din mai 2026, Comisia Europeană a avertizat că ajustarea fiscală și inflația persistentă reduc veniturile reale disponibile ale gospodăriilor și consumul privat. Instituția estima atunci o creștere economică de numai 0,1% în România în 2026.
Banca Mondială a indicat, la rândul său, că economia României s-a contractat cu 0,7% în prima jumătate a anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025, pe fondul diminuării consumului privat, afectat de inflația energetică și de înghețarea veniturilor din sectorul public.
Evoluțiile economice arată că reducerea deficitului bugetar are loc într-un context de slăbire a cererii interne, iar menținerea echilibrului între consolidarea finanțelor publice și susținerea activității economice rămâne o provocare.
Inflația medie ajunge la 8,2%, iar șomajul urcă la 6,5%
FMI a înrăutățit și estimările privind inflația din România. Instituția anticipează o rată medie de 8,2% în 2026, comparativ cu 7,8% în prognoza din primăvară.
Pentru 2027, inflația medie este estimată la 4,1%, față de 3,9% în evaluarea anterioară.
Nivelul ridicat al inflației pune presiune asupra veniturilor reale ale populației, în special în cazul persoanelor ale căror salarii sau pensii nu sunt majorate. În același timp, diminuarea puterii de cumpărare poate afecta vânzările companiilor și activitatea sectoarelor dependente de consumul intern.
Perspectivele pieței muncii s-au deteriorat, de asemenea. FMI estimează că rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2026, față de 6,1% în 2025. Prognoza anterioară pentru acest an indica o rată de 6%.
În paralel, deficitul de cont curent al României este estimat la 7% din PIB în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul anticipat în primăvară. Pentru 2027, FMI prevede o reducere la 6,7% din PIB.
Deficitul bugetar s-a redus în primele șapte luni din 2026
În timp ce prognozele economice au fost revizuite în scădere, datele Ministerului Finanțelor arată o diminuare a deficitului bugetar în primele șapte luni ale anului.
Deficitul a ajuns la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, față de 3,99% din PIB în perioada similară din 2025.
Reducerea deficitului reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale măsurilor de consolidare fiscală, în contextul dezechilibrelor bugetare ale României.
Îmbunătățirea situației finanțelor publice nu se reflectă însă automat într-o accelerare a creșterii economice. Majorările de taxe și limitarea cheltuielilor pot reduce cererea internă, iar încetinirea activității economice poate afecta veniturile companiilor și, indirect, încasările viitoare ale statului.
Economia mondială crește, în timp ce România se îndreaptă spre contracție
Prognoza pentru România contrastează cu estimările FMI privind economia mondială. Instituția anticipează o creștere globală de 3,1% în 2026 și un avans de 3,4% în 2027, după o creștere de 3,5% în 2025.
Investițiile în inteligența artificială și în infrastructura tehnologică asociată susțin activitatea economică la nivel internațional.
Cu toate acestea, FMI avertizează că ritmul de creștere diferă semnificativ între economii. Potrivit raportului, 32 de economii generează în prezent 95% din creșterea economică mondială, față de 54 în aprilie, iar aproximativ 47% dintre economii au fost afectate de revizuiri negative ale prognozelor.
Instituția identifică tensiunile geopolitice și dezvoltarea tehnologică printre principalii factori care influențează perspectivele economice.
Conflictul din Orientul Mijlociu și alte tensiuni internaționale afectează piețele energetice și alimentează riscurile inflaționiste. În același timp, investițiile în inteligența artificială susțin activitatea economică în statele care beneficiază direct de dezvoltarea tehnologiilor și a infrastructurii aferente.
Ce perspective economice are România în 2027
Noile estimări FMI conturează un context dificil pentru viitorul Guvern, după demiterea Executivului condus de Ilie Bolojan și desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru.
România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, într-un moment în care prognozele indică o contracție economică în 2026, o inflație medie de 8,2% și o rată a șomajului de 6,5%.
Pentru 2027, FMI estimează o creștere economică de 2,2%, însă prognoza este mai redusă decât cea din primăvară. Inflația medie ar urma să scadă la 4,1%, iar deficitul de cont curent la 6,7% din PIB.
Evoluția economiei va depinde de modul în care se vor combina măsurile de consolidare fiscală, consumul intern, investițiile și condițiile economice internaționale.
Recomandările noastre
