România devine un punct-cheie în Europa. Parteneriat de miliarde

România devine un punct-cheie în Europa. Parteneriat de miliardeRomânia pe hartă. Sursa foto: Dreamstime.com

România va face un pas important în consolidarea independenței sale energetice prin construirea a două noi reactoare nucleare la centrala de la Cernavodă. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare oficială, joi, 27 iunie 2025.

Potrivit acestuia, investiția estimată la 3 miliarde de dolari canadieni va dubla capacitatea de producție a energiei nucleare din România.

Un singur reactor asigură deja 10% din consumul național

În prezent, un singur reactor nuclear de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din consumul total de electricitate al României. Cu cele două noi unități nucleare, țara va putea acoperi un procent și mai mare din nevoile proprii de energie, reducând astfel dependența de sursele poluante și de importuri.

„Cele două noi reactoare nucleare – pe tehnologie CANDU 6 – vor dubla capacitatea de producție a energiei nucleare în România şi vor consolida securitatea energetică a ţării pentru deceniile următoare”, a declarat Bogdan Ivan.

Bogdan Ivan

Bogdan Ivan. Sursa foto: Facebook

Canada, partener strategic de peste 50 de ani

Ministrul a subliniat importanța relației bilaterale cu Canada, țară care furnizează tehnologia CANDU utilizată de România pentru operarea actualelor reactoare nucleare.

El a avut o întâlnire oficială la sediul Ministerului Energiei cu Gavin Buchan, ambasadorul Canadei la București, în contextul pregătirilor pentru începerea lucrărilor la reactoarele 3 și 4. România și Canada au un parteneriat strategic de 55 de ani în domeniul energiei nucleare.

„Toţi vecinii României utilizează tehnologii nucleare şi combustibil provenite din Federaţia Rusă. România este singura ţară din regiune care operează cu tehnologie CANDU, dezvoltată în Canada”, a detaliat Ivan.

România, singura țară din regiune care nu utilizează tehnologie rusească

În declarațiile sale, ministrul Energiei a atras atenția asupra diferenței esențiale dintre România și statele vecine în ceea ce privește sursele tehnologice nucleare. În timp ce majoritatea țărilor din regiune folosesc tehnologii și combustibil provenite din Federația Rusă, România utilizează exclusiv tehnologia CANDU, dezvoltată în Canada.

„Este o tehnologie sigură, performantă şi cu emisii zero, care ne poziţionează drept un lider regional în energia nucleară civilă. Performanţele excelente în operarea reactoarelor de tip CANDU de la Cernavodă ne califică pentru a sprijini alte state să implementeze standarde occidentale în construcţia şi operarea noilor instalaţii nucleare”, a explicat Ivan.

Cine va construi noile reactoare de la Cernavodă

La întâlnirea de la Ministerul Energiei a fost prezentă și o delegație canadiană din care au făcut parte Ian Edwards, președintele și CEO-ul AtkinsRealis, și Gary Rose, președintele și CEO-ul Candu Energy. Aceste companii vor colabora cu Nuclearelectrica, operatorul național român din domeniul energiei nucleare, pentru construirea reactoarelor 3 și 4, precum și pentru retehnologizarea reactorului 1.

Proiectul este considerat unul de importanță strategică și va beneficia de sprijin internațional, atât din partea Canadei, cât și din partea altor parteneri occidentali implicați în promovarea energiei curate în Europa de Est.

Centrala Cernavodă

Centrala Cernavodă. Sursa foto: Arhiva EVZ

Eficiență și sustenabilitate în contextul tranziției energetice

Tehnologia CANDU (Canadian Deuterium Uranium) este apreciată pentru fiabilitatea sa și pentru faptul că utilizează uraniu natural, ceea ce reduce costurile de procesare. În plus, reactoarele CANDU pot fi realimentate în timp ce funcționează, un avantaj tehnic considerabil.

Ministrul Energiei a precizat că această extindere a capacității nucleare a României contribuie nu doar la securitatea energetică națională, ci și la tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon. Energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să furnizeze electricitate constant, fără întreruperi și fără emisii poluante.

Ce urmează în calendarul proiectului Cernavodă

Construcția efectivă a celor două noi unități nucleare urmează să înceapă în perioada următoare, odată cu finalizarea etapelor de licențiere, autorizare și mobilizare a resurselor. Proiectul este estimat să dureze între 7 și 9 ani, având ca termen de punere în funcțiune începutul anilor 2030.

În paralel, autoritățile române, împreună cu partenerii canadieni, vor derula programul de retehnologizare a primului reactor, care funcționează din anul 1996. Acesta va fi scos temporar din funcțiune pentru lucrări de modernizare ce vor prelungi durata sa de viață cu încă 30 de ani.