Decizia Comisiei Europene de a acționa în judecată România pentru că nu a închis depozitele de deșeuri neconforme este dură, dar previzibilă.

Ministrul Mediului, Barna Tanczos, spune că o astfel de decizie era de așteptat și că pentru România este o lecție foarte dură. El a precizat că procedura de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme a început încă din 2012 și ar fi trebuit încheiată până acum.

„Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele posibile să ne îndeplinim obligaţiile, asumate de ţara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetăţenii României trebuie să ştie că Guvernul şi Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancţiuni financiare să fie plătite de la bugetul de stat, adică din buzunarele lor”, a scris ministrul pe Facebook.

Ministrul a precizat că soluția pentru a remedia problema și pentru a grăbi închiderea depozitelor neconforme este de a pune la plată proprietarii acestor depozite.

„Aplicarea principiului «poluatorul plăteşte» este singura soluţie. Aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”, a mai explicat ministrul.

Mai multe depozite aflate în diferite stadii

Barna Tanczos a adăugat că celelalte 42 de depozite neconforme rămase de închis, sunt în diferite faze de închidere.  Astfel, pentru opt depozite municipale s-a asigurat finanţarea din Fondul pentru Mediu. Pentru alte nouă depozite industriale, aflate în proprietatea unor agenţi economici, s-au realizat anumiţi paşi.

„Cea mai gravă situaţie este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvenţă sau faliment şi pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii şi finalizării obligaţiei de închidere de către statul român.

Suntem, de asemenea, hotărâţi să creştem eforturile pentru a îi determina pe cei responsabili să grăbească procedurile de închidere, pentru că, de acum, eventualele sancţiuni financiare pe care ar putea să le decidă CJUE vor creşte, cu fiecare zi care trece”, a spus Tanczos Barna.

Comisia Europeană cere închiderea depozitelor neconforme

Comisia Europeană a decis, vineri, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018. La vremea respectivă s-a constatat neîndeplinirea obligaţiilor în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE).

România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite.

Acum este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.

La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Au mai rămas 44 de depozite care nu au fost încă închise. Pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările de reabilitare.