Au trecut patru din cei şapte ani în care putem lua banii pe care ni i-a alocat UE după aderare. Progrese există, dar sunt mici: absorbţie de sub 10%, potrivit datelor oficiale pe 2010.

Au trecut deja patru din cei şapte ani în care putem atrage circa 30 de miliarde de euro, timp în care autorităţile şi firmele din România au reuşit să ia doar 8,6% din bani, potrivit datelor publicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanţelor.

Nu am reuşit să atragem nici măcar 10% din banii UE postaderare, chiar dacă valoarea plăţilor la sfârşitul lui 2010 a fost mai mult decât dublă faţă de cea din 2009. Potrivit datelor oficiale, plăţile efectuate de autorităţile europene la 31 decembrie 2010 au fost de 7,4 miliarde lei (1,7 miliarde euro), după ce la finele anului precedent erau de 2,5 miliarde lei (0,6 miliarde euro).

Dacă analizăm cifrele pornind de la suma alocată pentru anii 2007-2010, rata de absorbţie este de aproape o cincime (19,09%) în cazul celor şase programe operaţionale.

Cezar Mereuţă, preşedintele Centrului Român de Modelare Economică (CERME), ne-a declarat că "situaţia foarte gravă a atragerii fondurilor comunitare, circa 10% din cele 30 de miliarde euro alocaţi până în 2013, obligă guvernul să considere această problemă o opţiune strategică fundamentală". Pentru acest an, el se aşteaptă la o creştere a ratei de absorbţie în special a fondurilor destinate agriculturii, dezvoltării resurselor umane, programelor regionale şi creşterii competitivităţii.

Clasamentul ruşinii

Cele mai proaste rezultate le-a avut Ministerul Transporturilor. Programul pe care îl gestionează a atras doar 202 milioane lei, puţin peste 1% din banii pe care îi are la dispoziţie. Acesta este urmat de programul destinat dezvoltării capacităţii administrative, cu 46 milioane lei, echivalentul a circa 5% din suma alocată de UE până în 2013.

Cea mai bună performanţă o are programul regional, unde, cu plăţi de 2,5 miliarde lei înregistrate până la finele anului 2010, au fost absorbiţi aproape 15% din totalul banilor puşi la bătaie până în 2013, potrivit bilanţului autorităţilor.

Profesorul de economie Daniel Dăianu se aşteaptă ca fondurile europene să aibă mai mult succes. El spune că rata de absorbţie trebuie "să fie mult superioară celei din 2010". În opinia fostului ministru de finanţe, "o externalizare a serviciilor în acest domeniu ar putea să accelereze considerabil absorbţia".

Totodată, ar fi grozav dacă băncile comerciale s-ar implica serios în cofinanţarea unor programe, spune el. Altă soluţie ar fi ca autorităţile române să insiste la Bruxelles ca Eximbank şi CEC să fie capitalizate suplimentar cu bani europeni pentru a susţine proiecte de dezvoltare, în condiţiile în care băncile străine nu au apetit pentru aşa ceva. "Aş transforma Eximbank într-o bancă de dezvoltare şi export şi i-aş cere să intre în relaţii privilegiate cu BERD şi BEI, cu alţi finanţatori interesaţi de proiecte de dezvoltare, care au scadenţe mai lungi", a adăugat Dăianu.

DEZVOLTARE RURALĂ

Plăţi de circa 2 miliarde de euro în agricultură

Spre deosebire de multe dintreprogrameleoperaţionale, programul destinat agriculturii şi dezvoltării satelor a mers bine pe parcursul anului trecut. Gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a crescut de peste două ori.

"Faţă de anul 2009, gradul de angajare, respectiv valoarea contractelor încheiate raportată la alocare, a crescut de la 19% la 35%, iar gradul de absorbţie, adică valoarea plăţilor efectuate raportată la alocare de la 7,4% la 17,72%.

În prezent, valoarea plăţilor efectuate către beneficiarii tuturor măsurilor este de 1,789 miliarde euro", a anunţat recent, la o conferinţă de presă, Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, citat de Agerpres.

Anul trecut, au fost lansate 12 sesiuni de depunere a proiectelor în cadrul cărora au fost depuse 34.299 proiecte bune în valoare de 2,563 miliarde de euro.

Numărul total al proiectelor selectate rezultate în urma procesului de selecţie şi a contestaţiilor a fost de 18.793, a precizat ministrul agriculturii. Potrivit lui, "au fost încheiate 14.823 contracte cu o valoare publică de 1,58 miliarde de euro. Au fost efectuate plăţi în valoare de peste un miliard de euro".

Ce plăţi a făcut APIA anul trecut

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a făcut, anul trecut, plăţi în valoare de 97 milioane de euro, după 76 milioane de euro în 2009. Începând cu 15 octombrie 2010, APIA a efectuat plăţi în procent de 15% din plafonul alocat României pentru anul 2011, de 14,9 milioane euro. Pentru campania 2010, din bugetul naţional, cuantumul a fost stabilit la nivelul de 50,64 euro/hectar.