România va putea adera la moneda unică europeană, Euro, cel mai devreme în anul 2029, cu o întârziere de 15 ani față de termenul propus inițial.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu estimează că următorul raport privind trecerea la euro va stabili drept ţintă anul 2029. Este o amânare de 15 ani faţă de termenul initial și un decalaj de 22 de ani raportat la data de intrare în Uniunea Europeană (UE).

„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoartelor elaborate de instituțiile şi specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul ţintă pentru adoptarea euro, respectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeană, cinci au intrat deja în zona euro. Alte două state sunt în anticamera acestei zone. Este vorba despre Bulgaria şi Croaţia care pot adopta moneda unică europeană în câțiva ani.

Pentru România, a arătat Florin Georgescu, momentul aderării la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie. La estimarea noului termen, oficialul BNR a luat în calcul indicatorii din tabloul macroeconomic, raportați la criteriile de la Maastricht privind convergenţa nominală.

România a ratat toate obiectivele

Inițial, obiectivul a fost 2014, iar ulterior, s-a propus ca termen de aderare la euro anul 2019 şi apoi anul 2024. Acum, următoarea țintă să fie 2029, la 30 de ani după ce euro a fost cotat pentru prima oară la București, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

România a avut posibilitatea să adere la moneda euro între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II).

La acel moment erau îndeplinite toate criteriile de convergență nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht. Aceste criterii privesc stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice şi a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.

După patru ani de guvernare PSD și doi ani de guvernare PNL, România nu mai îndeplinește toate aceste criterii.

Situația economică nu mai permite îndeplinirea criteriilor

În 2020, România avea un deficit bugetar de 9,2% din PIB, rata inflației medie anuală IAPC era de 2,3%, iar datoria publică de 47,3% din PIB. Dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflația anuală poate depăși 7% la final de an, în condițiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% - 7,9%. Datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB.