România a avut cea mai mare participare din UE. Viitoarele reguli i-ar putea afecta pe consumatorii de tutun

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comisia Europeană a încheiat etapa de consultare privind viitoarea reglementare a produselor din tutun, înaintea unei posibile revizuiri a legislației europene. România a înregistrat 9.048 de contribuții în cadrul „Call for Evidence”, cel mai mare număr dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Aproape 90% dintre răspunsurile primite în această etapă s-au pronunțat împotriva introducerii unor restricții suplimentare în actualul cadru de reglementare, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit reguli mai stricte.

Procesul privind posibila revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) s-a desfășurat în două etape, prin care Comisia Europeană a colectat opinii, date și argumente înaintea unei eventuale propuneri legislative.

Peste 123.000 de contribuții în cele două etape

Prima etapă, „Call for Evidence”, a fost lansată înaintea existenței unei propuneri legislative și a adunat 82.168 de contribuții din întreaga lume. Răspunsurile au venit din 138 de țări, iar mediul academic și de cercetare a fost reprezentat prin contribuții din 43 de state.

A doua etapă, consultarea publică propriu-zisă, denumită Open Public Consultation, a strâns aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar.

În total, cele două etape ale procesului au însumat 123.862 de contribuții.

În acest moment nu există încă un text legislativ. Comisia Europeană a publicat pe 2 aprilie 2026 evaluarea cadrului privind controlul tutunului, iar etapa încheiată acum a avut rolul de a strânge opinii, date și argumente. O eventuală propunere legislativă este așteptată spre sfârșitul anului 2026. Până atunci, nu este supusă votului o modificare a regulilor europene, ci sunt analizate punctele de vedere transmise în timpul consultării.

România a trimis cele mai multe contribuții

România a înregistrat 9.048 de contribuții în etapa „Call for Evidence”, reprezentând 11,99% din total. Franța a avut 8.556 de contribuții, iar Italia 7.793. Printre statele aflate în continuarea clasamentului se numără Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.

Raportată la populație, participarea României a fost de 518 contribuții la un milion de locuitori. La acest indicator, țara se află între primele cinci din UE, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.

În cea de-a doua etapă, cea a consultării publice, România a trimis 1.904 răspunsuri, respectiv 4,57% din total. La această categorie, România s-a clasat pe locul cinci la nivel european, după Polonia, Suedia, Cehia și Spania.

Ce au transmis participanții în consultare

După încheierea „Call for Evidence”, datele centralizate arată că aproape 90% dintre contribuții s-au opus unor noi măsuri de restricționare a actualului cadru. Aproximativ 2% dintre răspunsuri au susținut explicit adoptarea unor reguli mai stricte.

Printre subiectele invocate de participanți s-au numărat dreptul consumatorilor de a alege, accesul la alternative fără fum, riscul dezvoltării comerțului ilicit, efectele economice, locurile de muncă și inovația. Un alt subiect important a fost solicitarea unei abordări diferite în funcție de categoria produselor cu nicotină.

Participanții au susținut că viitoarele reguli ar trebui să țină cont de profilurile de risc diferite și să se bazeze pe dovezi științifice, în locul unei abordări uniforme care tratează în același mod țigaretele clasice și produsele fără ardere.

Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com

Critici legate de transparența consultării

Procesul de consultare a generat și critici privind modul în care a fost organizat. Potrivit EUNews, Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a arătat că preocupările sale nu privesc numai conținutul viitoarei reglementări, ci și „calitatea și transparența procesului de consultare”.

În opinia sa, chestionarul Comisiei a fost „inutil de complex” și, în anumite puncte, ar fi orientat participanții către categorii și opțiuni de politici deja stabilite, existând riscul apariției unei „aparența unei consultări”. Critici au venit și din sectorul agricol.

UNITAB Europe, asociația europeană a crescătorilor de tutun, prin președintele Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul reprezintă „un canal important”, dar a avertizat că formularul nu ar fi reflectat toate realitățile sectorului.

Antonios Nestoras, de la European Policy Information Centre, a atras la rândul său atenția asupra tratării în același mod a produselor cu profiluri de risc diferite. Printre posibilele efecte negative menționate s-au aflat menținerea consumului de țigarete, dezvoltarea piețelor ilicite și reducerea veniturilor publice.

Viitoarele reguli i-ar putea afecta pe consumatorii de tutun

După evaluarea contribuțiilor, Comisia Europeană poate formula o propunere pentru revizuirea legislației în domeniu. O astfel de propunere ar intra ulterior în procedura legislativă europeană și ar urma să fie negociată de Parlamentul European și Consiliu, inclusiv prin trialoguri.

Dacă o nouă directivă va fi adoptată, aceasta va trebui transpusă în legislația fiecărui stat membru, inclusiv în România.

Rezultatele consultării nu produc, pentru moment, nicio modificare a legislației europene. Ele urmează însă să fie analizate în procesul care poate preceda o nouă propunere legislativă.

Participare ridicată din România

Numărul contribuțiilor arată un interes ridicat pentru viitoarele reguli europene privind produsele din tutun.

Din România au fost trimise mai multe contribuții decât din oricare alt stat membru în etapa „Call for Evidence”, atât din partea cetățenilor, cât și a organizațiilor și specialiștilor.

Participarea ridicată plasează România în centrul acestei etape de consultare, înainte ca executivul european să decidă dacă va veni cu o propunere pentru schimbarea actualelor reguli.