Românca se luptă cu statul spaniol pentru drepturile ei. Aceasta a mai declarat ca a fost şi jignită de anumite autorităţi cărora li s-ar fi adresat.

Românca a venit în Spania în 2005, la soțul ei, iar pentru că nu avea drept de muncă, a lucrat la negru, la curățenie, iar ăn 2009 s-a angajat ca paznic.

La doar patru luni de la angajare, femeia s-a plâns șefilor de colegul ei care fuma marijuana și care în afara programului venea cu mai mulți indivizi și furau din hale.

Drept răsplată a fost concediată. Când i-a amenințat pe patronii firmei că-i dă în judecată, aceștia au decis să-i ofere 4.000 de euro.

„I-am acceptat, ce puteam să fac? Așa am putut să-mi ajut familia, eu provin dintr-o familie numeroasă, suntem cinci frați”, povestește Ioana.

Apoi, aceasta a obţinut un job la un muzeu, tot pe postul de paznic.

„În clădirea veche unde lucram, era foarte frig și umezeală. După un timp am început să am dureri de coloană. Am mers la doctor și am făcut câteva analize. Mi s-a descoperit o discopatie degenerativa și hernie de disc. Medicii m-au asigurat că nu am de ce să-mi fac griji deoarece cu tratament situația se va ameliora. Dar nu a fost așa, de la atâtea analgezice am început să vomit sânge. Am mers din nou la doctor și mi s-a spus că situația s-a complicat și că va trebui să mă operez. Am fost pusă pe lista de așteptare și mi s-a spus că va dura cam un an până voi fi chemată”, a declarat femeia.

„După operație, timp de trei luni am purtat un corset medical. Deși aveam dureri mari, doctorul a decis că-mi pot relua activitatea”, a mai spus Ioana.

„M-am întors la muncă, la muzeu. Când nu erau vizitatori îmi căutam un loc unde să nu fiu văzută pe camere și mă așezam pe jos, pentru că nu mai suportam durerea. Am slăbit pînă la 43 de kilograme. Într-o zi, m-a luat salvarea de la muzeu și așa am reușit să conving angajatorul că situația mea era destul de complicată. Medicul care m-a operat era în vacanță, dar totuși mi s-a făcut o rezonanță. Au constatat că am nervul sciatic prins. Când a venit din concediul, medicul care m-a operat mi-a spus verde-n față că el nu mă mai atinge”.

„Ca și cum nu ar fi fost de ajuns că sunt nenorocită pe viață, de mai multe ori când am fost la Seguridad Social ca să obțin unele acte, lucrătorii de acolo aveau grijă să-mi aducă aminte că nu sunt la mine în țară și mă jigneau. M-au trimis în țara mea de c…., dacă vreau pensie”.

„Sunt într-o stare de sănătate deplorabilă, nu pot să-mi găsesc un loc de muncă pentru că nu sunt capabilă să stau în picioare, dacă mă forțez leșin”, a spus românca.

„ Am încercat să dau spitalul în judecată dar avocații mi-au spus că voi avea nevoie de foarte mulți bani. Mi s-a sugerat  să-mi văd de treaba mea pentru că spitalul are foarte mulți bani și o să pierd procesul. Însă nu m-am lăsat intimidată.  Am dat statul (n.red. Seguridad Social) în judecată și am câștigat. Tocmai m-au anunțat că vor face recurs”, a conchis Ioana, conform inforoes.com.