Istoricul clujean Adrian Boda a explicat ce s-a întâmplat la Revoluție. El a declarat că are dovezi care arată că Ministerul de Interne nu a vrut să omoare pe nimeni.

Nu s-a aflat adevărul nici la 34 de ani de la Revoluție. Unul dintre misterele Revoluției de la Cluj este întâmplarea pe care o povestește Răzvan Rotta, clujeanul care a realizat, întâmplator, în 21 decembrie 1989, în Piața Libertății, fotografiile din care se vede clar că Armata a tras în oameni.

Rotta își amintește că un fost securist i-a mărturisit că pozele lui i-au salvat viața în decembrie 1989. Milițieni și securiști clujeni fuseseră reținuți și urmau să fie duși în afara Clujului pentru a fi lichidați de Armată, iar pozele lui Rotta au fost de ajutor.

Istoricul Adrian Boda, la 34 de ani de la Revoluție

Istoricul clujean Adrian Boda consideră că dosarul Revoluției este încă tergiversat de justiție și că speră ca peste câțiva ani să se afle adevărul.

„Poate peste 20-30-50 de ani un alt istoric interesat de evenimente va avea acces la documente, dar nu va mai avea acces la martori, la cei care au fost implicați direct. Și atunci, aceste mărturii sper că vor ajuta istoricii să lămurească, dacă nu 100% din ceea ce s-a întâmplat, măcar un procent cât mai aproape de 100%”, a mărturisit el pentru „Adevărul”.

Istoricul a declarat că pozele lui Rotta i-au ajutat pe cei de la Ministerul de Interne să se disculpe și că în ele să observă clar că armata a tras.

„S-a făcut acest lucru, tocmai pentru că se încerca plasarea vinovăției și înspre Ministerul de Interne. Și aceste poze, într-adevăr, i-au ajutat mult pe cei din Ministerul de Interne să se disculpe, pentru că a rezultat fără putință de tăgadă că, în centrul Clujului, Armata a tras. Se vedea clar din fotografii că s-a tras”, explică Boda.

A vrut sau nu Armata să omoare securiștii

Legat de faptul că Armata ar fi încercat să omoare milițieni și securiști, el a spus că părerile sunt împărțite.

„Există o supoziție de acest gen în rândul foștilor milițieni și mai ales în rândul fostelor cadre de la Securitate. Cei de la Securitate cu care am vorbit au spus că s-a încercat urcarea lor într-un autobuz și ducerea lor undeva în afara Clujului, sub pretextul că li s-ar putea oferi o securitate mai bună acolo, dar că cineva din Armată i-ar fi avertizat: „nu vă urcați în autobuz, că s-ar putea să...”, a mai spus el.

Atât din rechizitoriul procurorului Ranco Pițu, cel care a semnat Dosarul Revoluției trimis în fața judecătorilor, în octombrie 2023, cât și din afirmațiile unor istorici precum Mădălin Hodor, rezultă că termenii „securist-terorist” și apoi „terorist” au fost inventați.

Nu există dovezi clare

Una dintre particularitățile Revoluției de la Cluj este faptul că, deși au existat anumite zvonuri cu privire la existența teroriștilor, acestea au fost respinse fără dubiu de dovezile clare pe care autoritățile le-au avut la dispoziție. Istoricul a mai declarat că nu au existat dovezi că securiștii sau milițienii ar fi făcut victime. „Au tras în aer, dar nu au omorât oameni”.

„E poate că cel mai interesant aspect al cercetării mele. Este vorba despre casetele cu discuțiile de pe stațiile Ministerului de Interne (Miliție/Securitate) din 21 decembrie, după ce Armata a tras în Piața Libertății. Practic, din momentul în care plutoanele de intervenție ale Miliției sunt direcționate spre locurile unde s-au produs incidente”, spune Boda.

El a mai spus că forțele Ministerului de Interne (MI) nu au primit ordin să tragă, dar că Armata nu a stat degeaba. Acesta a declarat că un alt motiv pentru care forțele MI nu au tras, ține de faptul că spre deosebire de trupele Armatei scoase pe străzi care erau formate în mare parte din militari în termen, fără experiență și fără cunoștințe în ceea ce privește interacțiunea cu manifestanții, cei din plutoanele de intervenție din Miliție și Securitate erau formate din profesioniști care știau mai bine să gestioneze astfel de situații.

„Vă dau opinia mea, ca persoană care a discutat cu cei implicați și din ce am văzut în documente, probabil că forțele Ministerului de Interne (MI) nu au primit ordin să tragă. După 17 decembrie, din moment ce Armata a trecut la alarmă parțială de luptă și MI-ul era în stare de alarmă. Aveau și ei armament asupra lor, pistolul Carpați cu 12 cartușe, trupele de intervenție aveau pistoale-mitralieră”, susține istoricul, potrivit Adevărul.