Resursele de energie primară au scăzut cu 6,2% în primele șapte luni. Consumul populației s-a redus cu aproape 12%

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România a avut, în primele șapte luni din 2026, resurse de energie primară cu 6,2% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce resursele de energie electrică au crescut ușor, cu 0,1%, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 15 septembrie.

Evoluția a fost însoțită de o scădere semnificativă a consumului final de energie electrică, în special în rândul populației.

În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, principalele resurse de energie primară au totalizat 18,138 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 1,201 milioane tep mai puțin decât în perioada similară din 2025.

Producția internă a scăzut cu 2,9%, la 9,265 milioane tep, iar importurile s-au redus cu 9,4%, până la 8,872 milioane tep.

Importurile de țiței au scăzut puternic

Cea mai importantă reducere din structura resurselor de energie primară a fost înregistrată la țiței. Resursele totale de țiței au ajuns la 5,081 milioane tep, cu 1,552 milioane tep mai puțin decât în primele șapte luni din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,4%.

Importurile de țiței au fost de 3,724 milioane tep, în scădere cu 28% față de anul precedent. Producția internă a coborât cu 7,1%, până la 1,357 milioane tep.

Și resursele de cărbune net au scăzut, cu 18,7%, până la 933,8 mii tep. Producția internă de cărbune a fost de 884,2 mii tep, cu 18,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, gazele naturale utilizabile au avut o evoluție pozitivă. Resursele totale au crescut cu 4,9%, până la 6,218 milioane tep. Importurile au urcat cu 18,9%, în timp ce producția internă a rămas aproape la nivelul din 2025.

Producția de energie electrică a crescut

În primele șapte luni ale anului, România a avut resurse de energie electrică de 40,356 miliarde kWh, cu 54 de milioane kWh peste nivelul din perioada similară din 2025.

Producția internă de energie electrică a crescut cu 3,8%, până la 30,287 miliarde kWh. Creșterea a fost susținută în special de hidrocentrale și de centralele solare fotovoltaice.

Producția hidro a ajuns la 8,391 miliarde kWh, în creștere cu 16,4%, respectiv cu 1,183 miliarde kWh față de primele șapte luni din 2025.

Cea mai mare creștere procentuală a fost înregistrată însă de energia solară. Centralele fotovoltaice au produs 4,101 miliarde kWh, cu 41,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele INS includ și energia produsă de prosumatori.

Energie electrică. Sursa foto: Arhiva EVZ

Și energia eoliană a crescut, cu 6,7%, până la 3,623 miliarde kWh.

În schimb, producția din termocentrale s-a redus cu 7,9%, până la 8,815 miliarde kWh, iar producția centralelor nuclearo-electrice a scăzut cu 12,3%, la 5,355 miliarde kWh.

Consumul populației a scăzut cu 11,9%

Una dintre cele mai importante evoluții din datele INS este reducerea consumului final de energie electrică. Acesta a fost de 28,076 miliarde kWh în primele șapte luni din 2026, cu 4,3% mai mic decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Consumul de energie electrică al populației a coborât cu 11,9%, până la 6,189 miliarde kWh. În același timp, consumul din economie s-a redus cu 1,8%, iar consumul pentru iluminatul public a scăzut cu 7%.

Datele indică astfel o diminuare a cererii interne de electricitate, în condițiile în care producția internă a crescut, iar exporturile au avansat.

România a exportat mai multă energie electrică

Exporturile de energie electrică au ajuns la 9,035 miliarde kWh în perioada analizată, cu 930,2 milioane kWh, respectiv 11,5%, peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.

În schimb, importurile de energie electrică au fost de 10,068 miliarde kWh, cu 1,053 miliarde kWh mai puțin decât în perioada similară din 2025.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut cu 13,3%, până la 3,244 miliarde kWh.

Ce arată datele pentru primele șapte luni

Statisticile provizorii publicate de INS conturează o schimbare importantă în structura energetică din primele șapte luni ale anului. Resursele totale de energie primară au scăzut, în principal pe fondul reducerii importurilor de țiței și al diminuării resurselor de cărbune.

În sectorul electricității, producția internă a crescut, iar avansul hidroenergiei și al producției fotovoltaice a compensat parțial scăderile din termocentrale și centrale nucleare.

În același timp, cererea internă de electricitate s-a redus, iar exporturile au crescut. Pentru populație, cea mai vizibilă modificare este scăderea cu 11,9% a consumului de energie electrică față de primele șapte luni din 2025.