Renașterea nucleară a Europei se lovește de schimbările climatice. Reactoarele devin tot mai vulnerabile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Renașterea nucleară a Europei se lovește de schimbările climatice. Europa pregătește o extindere majoră a capacității nucleare pentru reducerea emisiilor și acoperirea unei cereri tot mai mari de electricitate, însă seceta, valurile de căldură și scăderea debitelor râurilor pun deja presiune pe reactoarele aflate în funcțiune.

Problemele apărute în această vară ar putea influența atât amplasarea viitoarelor centrale, cât și investițiile necesare pentru adaptarea lor, arată Politico într-o analiză.

Renașterea nucleară a Europei se lovește de schimbările climatice

Ambițiile statelor europene de a crește producția nucleară apar într-un moment în care schimbările climatice afectează deja infrastructura existentă. În august, temperaturile ridicate și seceta au dus nivelurile unor râuri europene la minime record, reducând cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea reactoarelor.

În mai multe țări au urmat opriri sau reduceri ale producției, iar autoritățile și companiile au început să analizeze dacă proiectele de miliarde de euro pregătite pentru următorii ani trebuie adaptate la riscurile generate de fenomenele meteorologice extreme.

„Schimbările climatice fac ca energia nucleară să devină din ce în ce mai imprevizibilă”, a declarat Per Hogselius, profesor de istoria tehnologiei la Institutul Regal de Tehnologie KTH din Suedia.

Reactoare afectate de secetă și temperaturi ridicate

Problemele din această vară au apărut în mai multe state europene. Singura centrală nucleară din Bulgaria și-a redus producția. În România, autoritățile au intervenit pentru menținerea debitului de apă, inclusiv prin dinamitarea unei stânci, însă centrala nucleară a ajuns ulterior să își reducă producția și să oprească ambele reactoare.

În Ungaria, singura centrală nucleară a țării, care asigură aproximativ jumătate din producția națională de electricitate, a evitat oprirea, însă și-a redus producția cu trei sferturi. Franța s-a confruntat, la rândul său, cu un număr record de reactoare care au fost oprite sau au funcționat la capacitate redusă.

Problema nu este doar cantitatea de apă. Chiar și atunci când râurile au un debit suficient, temperatura ridicată a apei poate obliga centralele să reducă producția sau să oprească reactoarele. Reglementările limitează cantitatea de apă încălzită care poate fi deversată în râuri, pentru protejarea ecosistemelor și a faunei. În luna iunie, Elveția a oprit un reactor din acest motiv. La acestea se adaugă și alte fenomene extreme, precum incendiile forestiere, furtunile și inundațiile, care pot afecta infrastructura nucleară.

„Este evident că vom asista la astfel de situații din ce în ce mai frecvent”, a declarat Hogselius, referindu-se la opririle și reducerile de producție.

Europa vrea să crească producția nucleară cu 50%

Problemele apărute în această vară coincid cu planurile mai multor state de a relansa și extinde producția de energie nucleară. O coaliție de țări din Uniunea Europeană dorește ca producția nucleară a blocului comunitar să crească cu 50% până la jumătatea secolului. Regatul Unit urmărește o creștere și mai mare și intenționează să își cvadrupleze capacitatea nucleară până în aceeași perioadă.

La nivel mondial, producția de energie nucleară ar putea ajunge de trei ori mai mare până în 2050, pe fondul creșterii cererii de electricitate, al interesului pentru producția locală de energie și al eforturilor pentru reducerea emisiilor. În Statele Unite, administrația Trump urmărește cvadruplarea capacității nucleare până în 2050, inclusiv pentru a acoperi consumul suplimentar de energie generat de centrele de date.

Europa este însă una dintre regiunile cele mai expuse problemelor provocate de încălzirea climei. Multe dintre reactoarele sale au fost construite pe râuri din interiorul continentului sau depind de surse de apă vulnerabile la secetă.

„Creșterile de temperatură înregistrate în Europa s-au numărat printre cele mai mari din lume”, a declarat Brent Wanner, șeful unității responsabile de sectorul energetic din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie. „Așadar, Europa ar fi printre primele care ar resimți unele dintre aceste efecte.”

sursa: Facebook

Centrale proiectate pentru un alt climat

O mare parte din infrastructura nucleară europeană a fost construită în urmă cu mai multe decenii.

„Aproape toate centralele nucleare au fost proiectate în anii ’70 și ’80”, a spus Hogselius.

Situația este întâlnită și în alte regiuni ale lumii, chiar dacă tipurile de risc diferă.

„Peste 70% din capacitatea instalată, aflată în funcțiune sau în construcție, se află în trei regiuni - estul Americii de Nord, Europa de Vest și Centrală și Asia de Est - toate urmând să se confrunte în viitor cu o mare varietate de pericole climatice, inclusiv căldură extremă, precipitații abundente, inundații costiere și fluviale, precum și cicloane tropicale”, a scris Agenția Internațională pentru Energie Atomică în 2022.

La acel moment, aproximativ 15% dintre reactoarele nucleare din lume depindeau de surse de apă dulce aflate sub presiune semnificativă din cauza încălzirii climatice. AIEA estimează că această proporție ar putea ajunge la 25% în următorii 20 de ani. Seceta reprezintă un risc important în Asia de Sud și Europa și poate duce la întreruperi ale producției. Reactoarele europene, „în special în sudul Franței, ar putea înregistra cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de zile consecutive fără precipitații”, potrivit agenției.

Nici centralele de coastă nu sunt lipsite de riscuri

Reactoarele care folosesc apă din mare sau din lacuri sunt mai puțin expuse secetei decât cele amplasate pe râuri, însă se confruntă cu alte amenințări. În America de Nord și Asia de Est, infrastructura nucleară este tot mai expusă cicloanelor și altor furtuni, potrivit avertismentelor AIEA. Pe termen lung, creșterea nivelului oceanelor ar putea afecta și centralele nucleare construite în apropierea coastelor, în special în Statele Unite și Japonia.

O problemă suplimentară o reprezintă meduzele. Acestea se dezvoltă în ape mai calde și pot forma roiuri mari care ajung să blocheze sistemele de pompare ale centralelor nucleare. Un astfel de episod s-a produs în Franța în această vară.

Datele AIEA arată că întreruperile producției sunt mai frecvente vara decât iarna, iar frecvența acestora a crescut în fiecare deceniu începând din 1990. Agenția Internațională pentru Energie a urmărit, la rândul său, efectele schimbărilor climatice asupra infrastructurii energetice. Wanner a explicat că problemele cresc atunci când perioadele cu temperaturi extreme se prelungesc, deoarece majoritatea sistemelor au fost proiectate pentru episoade de caniculă de câteva zile sau de cel mult o săptămână.

„Dar dacă durează peste două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, situația devine mult mai dificilă. Aceasta reprezintă o presiune mult mai mare asupra sistemului.”

Miliarde de euro pentru adaptarea centralelor

Problemele din această vară nu au determinat statele europene să renunțe la planurile de extindere a energiei nucleare. În schimb, guvernele și companiile încep să introducă riscurile climatice în proiectarea și modernizarea reactoarelor. EDF a anunțat că intenționează să investească 4,3 miliarde de euro până în 2040 pentru adaptarea centralelor sale la efectele schimbărilor climatice.

În Ungaria, premierul Péter Magyar reevaluează planurile pentru extinderea centralei nucleare care a fost aproape de oprire, invocând sistemul de răcire pe care îl consideră nepotrivit pentru condițiile produse de încălzirea globală.

Ministerul Energiei din România a anunțat că seceta nu a modificat poziția țării privind extinderea capacității nucleare. Instituția a indicat însă „importanța asigurării faptului că proiectele viitoare sunt evaluate în mod corespunzător în raport cu o gamă largă de condiții climatice, hidrologice, de mediu și ale sistemului energetic”.

Ministerele din Bulgaria și Ungaria nu au răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Politico.

Apa ar putea conta tot mai mult în alegerea locului pentru noile reactoare

Riscurile climatice ar putea influența și alegerea amplasamentelor pentru următoarea generație de centrale nucleare.

Mutarea proiectelor către zone mai puțin vulnerabile ar putea însă complica procesul de construire, deoarece aprobarea unei centrale nucleare presupune deja respectarea unor criterii tehnice, de mediu și de securitate stricte.

Un înalt oficial francez a afirmat că disponibilitatea apei „este unul dintre factorii-cheie” în stabilirea amplasamentului unei centrale nucleare. Există deja indicii că industria începe să țină cont de aceste riscuri în proiectele noi.

„Marea majoritate a noilor construcții se află pe amplasamente de coastă”, a spus Wanner, de la Agenția Internațională pentru Energie. „De fapt, problema este deja abordată într-un fel din punct de vedere structural.”