Decizie cu impact la Roma. Guvernul Meloni pregătește reintroducerea energiei nucleare după patru decenii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Italia face primii pași concreți pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul național, la aproape 40 de ani de la abandonarea acestei tehnologii în urma catastrofei de la Cernobîl. Senatul de la Roma a dat votul final pentru proiectul de lege care pune bazele noului cadru legislativ. Decizia a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și 7 abțineri, după ce documentul trecuse anterior și de votul Camerei Deputaților. Inițiativa reprezintă o pârghie esențială a executivului condus de Giorgia Meloni pentru a consolida securitatea energetică a țării și pentru a îndeplini țintele de mediu, conform AP.

Decizie cu impact la Roma. Guvernul Meloni pregătește reintroducerea energiei nucleare după patru decenii

Documentul adoptat nu înseamnă demararea imediată a șantierelor pentru noi centrale. În schimb, actul normativ oferă cadrul legal pentru tehnologiile de ultimă generație și acordă executivului un termen de 12 luni pentru a elabora decretele privind autorizarea reactoarelor, normele de siguranță, administrarea deșeurilor radioactive și criteriile de selectare a amplasamentelor.

Giorgia Meloni / sursa foto: captură video

Ce sunt reactoarele SMR și de ce pariază Roma pe ele

Atenția autorităților italiene se îndreaptă cu precădere spre reactoarele modulare mici, cunoscute sub numele de SMR, precum și spre alte soluții tehnologice avansate. Promotorii acestor sisteme susțin că ele oferă un nivel mai ridicat de siguranță, flexibilitate sporită și timpi de construcție reduși comparativ cu unitățile nucleare clasice.

Italia a fost un pionier european în domeniul atomic, având în funcțiune patru reactoare nucleare până la accidentul din 1986 de la Cernobîl. Totuși, la referendumul din 1987, cetățenii au votat împotriva programului nuclear, ceea ce a dus la oprirea acestuia. O încercare ulterioară de reluare a fost blocată de un alt referendum în 2011, organizat la scurt timp după dezastrul de la Fukushima.

Declarația ministrului Mediului și miza securității energetice

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a catalogat votul din Senat drept un moment de o importanță deosebită.

„Energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”

Guvernul de la Roma explică necesitatea acestei decizii prin creșterea estimată a cererii de electricitate, angajamentele climatice și urgența reducerii dependenței de importuri. Problema aprovizionării cu energie s-a acutizat la nivel european după declanșarea războiului din Ucraina. În prezent, Italia depinde masiv de importurile de energie și, deși nu deține centrale nucleare active pe teritoriul național, consumă electricitate produsă în reactoarele din țările vecine.

Cum s-a schimbat percepția publică și ce opreliști rămân

Proiecțiile oficiale indică o creștere continuă a consumului energetic în anii următori, ca urmare a electrificării transporturilor, sistemelor de încălzire și activităților industriale, dar și din cauza extinderii centrelor de date. Pe acest fundal, atitudinea populației a suferit modificări semnificative. Un studiu realizat în iunie 2026 de firma Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni privesc cu ochi buni centralele de nouă generație, gradul de susținere fiind mai ridicat în rândul tinerilor.

Cu toate acestea, reluarea producției proprii de energie atomică nu se va întâmpla de pe o zi pe alta. Italia nu dispune încă de un depozit național definitiv pentru deșeurile radioactive rezultate din vechiul program, acestea fiind stocate provizoriu în diverse locații din țară.

Costurile ridicate și opoziția grupurilor de mediu

Un alt obstacol major îl reprezintă aspectul financiar. Evaluările din industrie indică faptul că un singur reactor modular cu o capacitate de 300 MW poate costa între 3 și 6 miliarde de euro, sumă în care nu sunt incluse investițiile necesare pentru infrastructura de rețea. Analiștii de la centrul ECCO apreciază crearea cadrului normativ, dar atrag atenția asupra reticenței investitorilor privați de a finanța tehnologii care nu și-au dovedit încă pe deplin competitivitatea comercială.

Proiectul întâmpină deja o opoziție fermă din partea partidelor din opoziție și a organizațiilor de mediu. Tensiunile politice și sociale sunt așteptate să se amplifice atunci când autoritățile vor începe identificarea terenurilor destinate viitoarelor reactoare și spațiilor de depozitare a deșeurilor.