Franco Frattini nu mai vrea infractori români pe străzi, Cristian Diaconescu îi aminteşte despre libera circulaţie în Uniunea Europeană.
Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a răspuns ieri cu reticenţă solicitărilor omologului său italian, Franco Frattini, privind controlul românilor cu antecedente penale şi repatrierea infractorilor români condamnaţi, amintindu-i acestuia despre libertatea de circulaţie în spaţiul UE. „Nu vom lua nicio măsură pentru a limita dreptul la liberă circulaţie. Noi, cei ieşiţi din comunism, l-am câştigat foarte greu”, a precizat Diaconescu la Roma, după o întâlnire cu Frattini.
Concret, Frattini a cerut autorităţilor române să comunice poliţiei italiene identitatea persoanelor care au comis delicte în România, în momentul în care acestea intră în Italia. În plus, ministrul italian a solicitat suplimentarea număru lui de poliţişti români din Peninsulă. În acelaşi timp, Frattini a insistat în mai multe rânduri pe îmbunătăţirea acordului care permite repatrierea infractorilor români condamnaţi definitiv în Italia.
Şeful diplomaţiei române a subliniat că Bucureştiul este gata să discute detaliile tehnice ale acordului, după ce Frattini s-a arătat nemulţumit că doar câţiva din cei 900 de condamnaţi definitiv în Italia îşi ispăşesc pedeapsa în România. Diaconescu a precizat însă că nu se poate pune problema unei „expulzări” şi că orice analiză a repatrierilor se va face de la caz la caz. Tensiuni în Peninsulă
Discuţiile celor doi miniştri de externe pe tema problemelor legate de comunitatea românească din Italia vin în urma unui şir de incidente în care românii au jucat rolul de agresori sau de victime.
Ecourile ultimului caz de crimă, în care o româncă l-a ucis pe administratorul clădirii în care locuia, mai bântuiau ieri Italia. Georgeta Nichita, care ar fi recunoscut crima, potrivit presei italiene, a afirmat, în apărarea sa, că victima i-a făcut avansuri. În paralel, o bătrână nevăzătoare bătută şi agresată sexual de un suspect român în Pavia, în nordul Italiei, a murit tot ieri în spital.
Diaconescu a subliniat însă, ieri, faptul că nu va accepta niciodată faptul că un incident se poate răsfrânge asupra unei comunităţi. La solicitarea lui Frattini, care a subliniat că Italia are nevoie de un semnal privind colaborarea României, Diaconescu a precizat că şI România are nevoie de cooperarea Italiei.
STATISTICI
Aproape 1.800 de români inculpaţi în Italia
Aproximativ 40% dintre persoanele date în urmărire internaţională de autorităţile române „se află în Italia”, susţine ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, însă, potrivit acestuia, procedurile de executare a mandatelor europene de arestare sunt îngreunate „şi din cauza documentaţiei incomplete trimise de partea italiană”.
- În prezent, 953 de români, dintre care 902 bărbaţi şi 51 de femei, au fost condamnaţi definitiv şi îşi execută pe depsele în penitenciarele din Italia, doar 57 dintre aceştia fiind puşi pe „lista transferurilor” pentru a ajunge în în chisorile din România.
- În total, 1.773 de conaţionali - 1.626 de bărbaţi şi 147 de femei - sunt inculpaţi în Italia.
- Potrivit cifrelor furnizate de autorităţile italiene, în „topul” închisorilor din Peninsulă cu cei mai mulţi de ţinuţi români conduce Penitenciarul Lazio cu 127 de români, urmat de în chisoarea Piemonte, cu 116, şi de penitenciarul din provincia Sicilia, care „găzduieşte” 114 conaţionali. (Amalia Derscariu)
Recomandările noastre
