Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Regimul din Iran analizează posibilitatea extinderii atacurilor dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv prin atacarea unor obiective militare americane din Europa, în cazul în care administrația Trump ar relansa ofensiva împotriva Teheranului, potrivit unor surse apropiate regimului iranian citate de Financial Times.
Bulgaria și Cipru, posibile ținte pentru atacuri din Iran
Două persoane familiarizate cu discuțiile din interiorul regimului de la Teheran au declarat pentru publicația britanică faptul că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din sud-estul Europei.
Printre țările analizate s-ar număra Bulgaria, care a aprobat recent utilizarea bazei aeriene Bezmer de către avioane americane de realimentare în aer.
Potrivit uneia dintre surse, pe lista potențialelor ținte s-ar afla și Cipru. Acolo, o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în luna martie, într-un episod care a amplificat temerile privind extinderea conflictului.
Teheranul ia în calcul și atacuri asupra infrastructurii din Strâmtoarea Ormuz
Sursele citate de Financial Times susțin că forțele iraniene au analizat separat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din zona Strâmtorii Ormuz.
Aceste scenarii ar face parte dintr-o evaluare mai amplă a opțiunilor prin care Iranul ar putea crește costurile pentru Statele Unite și aliații săi în cazul reluării ostilităților.
La Teheran, tot mai mulți oficiali și reprezentanți ai structurilor de securitate consideră că izbucnirea unui nou conflict de amploare este mai degrabă o problemă de timp decât una de posibilitate. În același timp, negocierile privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea dialogului dintre Iran și Statele Unite au intrat în impas.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit recent mai mulți politicieni considerați radicali în poziții-cheie din structurile militare și de securitate. În paralel, Donald Trump a declarat marți că nu au loc discuții cu Teheranul și că nici nu sunt programate astfel de negocieri.
Nave Strâmtoarea Ormuz / sursa foto: captură video
Regimul din Iran amenință că poate extinde conflictul dincolo de Orientul Mijlociu
Gardienii Revoluției și alți oficiali militari iranieni au avertizat în ultimele săptămâni că, în cazul unui nou atac american, Teheranul ar putea răspunde într-un mod mult mai amplu.
Până în prezent, principalele ținte iraniene au fost baze americane, infrastructură energetică și alte obiective din Orientul Mijlociu. Însă oficialii de la Teheran au sugerat că, într-un scenariu de escaladare majoră, lista țintelor ar putea fi extinsă.
Luna trecută, Gardienii Revoluției au transmis inclusiv avertismente către Marea Britanie, după ce bazele britanice au fost puse la dispoziția armatei americane. Oficialii iranieni au avertizat că orice bază utilizată pentru lansarea unor atacuri împotriva teritoriului iranian ar putea deveni, la rândul ei, o țintă.
În scenariile analizate de Teheran ar putea intra și utilizarea unor rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva unor obiective americane din sudul și sud-estul Europei. Experții citați în acest context atrag însă atenția că eficiența unor astfel de sisteme scade pe măsură ce crește distanța până la țintă.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul va lovi și Europa”
Potrivit uneia dintre sursele citate de Financial Times, reacția Iranului ar depinde în mod direct de amploarea acțiunilor întreprinse de Washington.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”, a declarat sursa, potrivit publicației britanice.
O altă persoană familiarizată cu situația a afirmat că regimul iranian pregătește deja scenarii pentru extinderea conflictului în cazul în care Donald Trump ar pune în aplicare amenințările privind noi atacuri asupra infrastructurii iraniene.
Situația este complicată și de blocajul negocierilor privind Strâmtoarea Ormuz. Un memorandum convenit în iunie între SUA și Iran s-a destrămat luna trecută, după o serie de atacuri și acuzații reciproce privind încălcarea înțelegerii provizorii. Ulterior, au urmat noi schimburi de lovituri și reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Eforturile diplomatice desfășurate în ultimele săptămâni nu au dus până acum la un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau la reluarea negocierilor pentru un acord mai amplu care să pună capăt conflictului. Impasul a alimentat și nemulțumirea președintelui american, care a adoptat un ton tot mai dur la adresa Teheranului.
Baza Mihail Kogălniceanu. Sursă foto: Facebook
România, menționată de regimul din Iran în contextul sprijinului logistic acordat SUA
România a fost, la rândul său, menționată în contextul sprijinului logistic oferit Statelor Unite în timpul conflictului cu Iranul. În primăvară, CSAT și Parlamentul au aprobat solicitarea Washingtonului privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor avioane americane de realimentare în aer. Președintele Nicușor Dan a precizat la acel moment că aeronavele și echipamentele aveau un caracter defensiv și nu erau dotate cu armament.
În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat România printre statele europene care au oferit sprijin logistic Statelor Unite. Într-un interviu acordat Fox News, Rutte a declarat că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul zborurilor comerciale pentru a permite utilizarea aeroportului de către avioanele americane de realimentare.
Declarațiile au provocat o reacție din partea Teheranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a descris drept un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului. Baghai a susținut că Mark Rutte a indicat în mod explicit România și Italia printre statele implicate în sprijinirea acțiunilor militare americane.
Ministerul român de Externe a respins acuzațiile și a subliniat că România nu a fost parte a conflictului dintre Statele Unite și Iran. MAE a precizat că deciziile luate de București au avut la bază acordurile bilaterale existente cu Washingtonul și au fost evaluate astfel încât să respecte Carta ONU și normele dreptului internațional.
În acest context, informațiile privind evaluarea unor posibile ținte din Europa indică o preocupare tot mai mare la nivelul regimului de la Teheran pentru extinderea geografică a unui eventual răspuns militar. Totuși, existența unor scenarii analizate de structurile iraniene nu înseamnă automat că acestea vor fi puse în aplicare, iar amploarea unei eventuale reacții ar depinde în primul rând de evoluția confruntării dintre Washington și Teheran.
Recomandările noastre
