Re țeaua „Eminescu”. Femeia care a transformat Ambasada Moldovei în centrul de comandă al traficanților de migranți

După ce polițiștii de frontieră au prins-o la Vama Albița, la două ore după ce a fost dată în urmărire internațională, „Evenimentul zilei” a aflat povestea uluitoare a Dorinei Tintiuc, șefa uneia dintre cele mai vaste rețele de trafic de migranți, spre Portugalia. Punerea ei sub acuzare a condus la cercetarea unui ambasador, a unui consul și a altor angajați ai ambasadei moldovene din Lisabona

Zece ani au trecut de când Dorina Tintiuc a început să „exporte” confrați din Republica Moldova, către Europa de Vest. În anul 2006, femeia, atunci în vârstă de 46 de ani, era traducătoare oficială a Ambasadei Republicii Moldova și înființase Asociația Internațională Eminescu, în Portugalia. În anul 2009, autoritățile din Lisabona au reținut-o și au puso sub acuzare. Alături de ea au fost cercetate alte 27 de persoane, printre care fostul ambasador al Moldovei, Mihail Camerzan, consulul Eduard Munteanu, secretarul I Natalia Oprea și Iurie Pavalencu. A fost condamnată, definitiv, în ianuarie 2015, la șase ani de închisoare pentru corupţie pasivă, delapidare, complicitate la trecere şi şedere ilegală pe teritoriul Portugaliei, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Prinsă la două ore după ce a fost dată în urmărire

Dorina Tintiuc și-a făcut bagajele și a plecat,duminică seara, după o ședere mai îndelungată în Moldova natală. Autoritățile portugheze o dăduseră în urmărire națională pe 15 aprilie 2016, dar au transmis la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Sirene un mandat european de arestare, valabil începând de luni, 5 septembrie. Mandatul a intrat în vigoare, în toate statele din Uniunea Europeană (UE), de la miezul nopții. La ora 2.30, în Vama Albița, din județul Vaslui, și-a făcut apariția un autoturism marca Nissan, înmatriculat în Republica Moldova. Pasageră în mașina care voia să intre în România era Dorina Tintiuc. Poliţiştii de frontieră români au constatat că pe numele femeii era emisă o alertă de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea de 6 ani. Drept urmare, femeia a fost reținută și, apoi, arestată, pentru 14 zile, în baza deciziei unui magistrat de la Curtea de Apel Iași, în vederea expulzării în Portugalia.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Rețea internațională

Pe firul acestei rețineri, „Evenimentul zilei” aflat că femeia este considerată capul uneia dintre cele mai mari rețele de trafic de migranți, dinspre Europa de Est. Din presa portugheză am aflat că Dorina Tintiuc a intrat în atenția Departamentului de Investigaţii şi Acţiuni Penale (DIAP), din Lisabona, în anul 2009. Anchetatorii portughezi au depistat- o în timp ce îl urmăreau pe Marco Barreto, un avocat care se ocupa cu „aranjarea” de șederi ilegale a imigranților veniți din India, Ucraina, Uzbekistan, Brazilia și Moldova. Din rechizitoriul întocmit pe numele avocatului reiese că Marco Barreto folosea mai multe centre de recrutare pentru locuri de muncă în Lisabona, Vila Franca, Agueda, Setúbal si Santarém. Din rețea făceau parte și oameni de afaceri portughezi, pentru angajări fictive, în cazul a peste 1600 de imigranți.

Rolul Dorinei Tintiuc era de a racola conaționali din Republica Moldova. Ca și traducătoare a ambasadei, ea a avut acces la ștampile, documente și chiar la calculatoarele diplomației moldovenești. La începutul anului 2006 Dorina Tintiuc a deschis Asociația Internațională Eminescu ca și paravan al traficului de migranți. Prin intermediul asociației, erau adresate invitații către cetățenii moldoveni, la diferite evenimente organizate de Diaspora, pentru a le facilita intrarea în UE. Totodată, cu ajutorul funcționarilor ambasadei și al altor cetățeni moldoveni, traducătoarea legaliza documente, precum contracte de muncă sau de reîntregire a familiei. În schimbul acestor „facilități”, Dorina cerea sume de bani care ajungeau la funcționarii ambasadei și la ceilalți membrii ai rețelei.

Ambasadorul a scăpat cu imunitatea diplomatică

Cei peste 100 de martori audiați în acest caz au dezvăluit că au dat șpăgi pentru eliberarea unor contracte de muncă, necesare șederii în Portugalia, cu complicitatea unor companii portugheze. În alte cazuri, printro rețea de contacte cu legături în Republica Moldova, se puteau falsifica permise de conducere, caziere, certificate de căsătorie, certificate de școală și documente de calificare pentru imigranții care apucau drumul pribegiei din țara lor. Portughezii susțin că o parte dintre banii primți de Dorina Tintiuc intrau direct în buzunarul ambasadorului Mihail Camerzan (foto). Interceptările efectuate de anchetatori arată că diplomații cereau 1.000 de euro imigranților fără acte pentru a le facilita șederea. Reprezentanții diplomației moldovenești au fost acuzați de luare de mită, delapidare, abuz de putere, falsificarea documentelor și de asociere în scopul imigrației ilegale. În decembrie 2009, după izbucnirea scandalului, ambasadorul a fost retras iar ceilalți angajați au fost sancționați. Toți au scăpat de urmărirea penală datorită imunității diplomatice. Ales deputat pe listele Partidului Comuniştilor, Mihail Camerzan a fost vicepreședinte al Parlamentului și numit ambasador al Moldovei în toamna anului 2005, în Portugalia și pentru Maroc.