Războiul diplomatic din Pacific. Japonia protestează după deplasarea lui Vladimir Putin în teritoriile disputate din Insulele Kurile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Japonia a decis joi să îl convoace de urgență pe ambasadorul Federației Ruse la Tokyo, Nikolai Nozdriev, pentru a transmite un protest oficial în urma primei vizite efectuate de președintele rus Vladimir Putin în Insulele Kurile. Arhipelagul, administrat în prezent de Moscova dar revendicat ferm de Tokyo, rămâne un punct fierbinte pe harta geopolitică internațională, iar această mișcare a liderului de la Kremlin a redeschis o rană istorică adâncă între cele două națiuni, conform EFE.

Tensiunile dintre cele două state au atins un nou nivel critic, în condițiile în care diplomația niponă consideră că gestul Moscovei aduce atingere suveranității naționale și destabilizează echilibrul regional din zona Pacificului.

Japonia protestează după deplasarea lui Vladimir Putin în teritoriile disputate din Insulele Kurile

Ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi i-a prezentat un protest energetic diplomatului rus acreditat la Tokyo, cerându-i expres ca mesajul dur al Guvernului nipon să fie transmis de urgență direct către Kremlin.

Șeful diplomației de la Tokyo a subliniat că această primă vizită pe care Vladimir Putin o efectuează în arhipelag de la preluarea puterii în anul 2000 este extrem de regretabilă. În plus, oficialul japonez a precizat că deplasarea nu numai că are un impact extrem de negativ asupra relațiilor bilaterale, ci și rănește sentimentele poporului japonez.

Vladimir Putin. Sursă foto: kremlin.ru

Reafirmarea suveranității asupra Teritoriilor de Nord

În cadrul întâlnirii diplomatice, ministrul de externe al Japoniei a reafirmat poziția fermă a țării sale cu privire la statutul juridic și istoric al insulelor. El a reiterat că teritoriile numite de Japonia Teritoriile de Nord, mai exact cele patru insule Kunashiri, Etorofu, Shikotan și Habomai din arhipelagul Kurile, constituie o parte integrantă a teritoriului japonez.

Din acest motiv, autoritățile nipone au punctat că vizita liderului rus este incompatibilă cu poziția oficială a Guvernului de la Tokyo cu privire la drepturile asupra acestui arhipelag strategic.

Reacții ferme de la vârful Guvernului de la Tokyo

Anterior convocării ambasadorului rus, șefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, luase deja o poziție extrem de dură față de evenimentele din Pacific. Aceasta a calificat vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup, denumită Etorofu în limba japoneză, drept absolut inacceptabilă.

Premierul japonez a explicat că această decizie accentuează și mai mult sentimentele antirusești în țară și îngreunează restabilirea relațiilor bilaterale. Totodată, liderul de la Tokyo a adăugat că sperăm că partea rusă va lua foarte în serios gravitatea acestei probleme, amintind că raporturile dintre cele două state se află deja într-o situație dificilă încă de la invazia declanșată de Rusia în Ucraina în februarie 2022.

Agenda lui Vladimir Putin în timpul turneului din Extremul Orient

Deplasarea președintelui rus în insula principală a arhipelagului Kurile a fost inclusă în cadrul unui turneu mai amplu pe care acesta l-a efectuat în Siberia și în Extremul Orient rus. Vizita a avut loc la scurt timp după ce liderul de la Kremlin a asistat la exercițiile militare desfășurate de Marina rusă din Pacific.

În timpul prezenței sale pe insula Iturup, Vladimir Putin a vizitat mai multe obiective locale, printre care o fabrică de prelucrare a peștelui, un spital și o școală. Deși nu a lansat mesaje politice directe în timpul inspectării acestor facilități, prezența sa a transmis un semnal clar de control teritorial.

Acuzațiile Kremlinului și cadrul juridic internațional

Liderul de la Kremlin abordase subiectul relațiilor cu Japonia cu doar o zi înainte de vizită, acuzând administrația de la Tokyo de măsuri ostile. Vladimir Putin a afirmat că, sub pretextul evenimentelor din Ucraina, fără a analiza în profunzime motivele acestui conflict, a impus sancțiuni nejustificate Rusiei.

În ceea ce privește statutul Insulelor Kurile, președintele rus a susținut că suveranitatea Moscovei asupra acestora este stabilită în documente internaționale adoptate după capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, considerând chestiunea închisă din punct de vedere juridic.

Rădăcinile istorice ale disputei din Marea Ohotsc

Deși au fost descoperite inițial de navigatorii ruși, Insulele Kurile au devenit oficial parte a Japoniei în anul 1875, în urma semnării Tratatului de la Sankt Petersburg. Situația s-a schimbat radical la finalul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale, când aceste teritorii au fost încorporate în Uniunea Sovietică în baza Tratatului de la San Francisco.

Ulterior, în anul 1956, cele două țări au semnat o declarație comună prin care își restabileau relațiile diplomatice. Acest document trebuia să deschidă calea pentru o reglementare definitivă a statutului insulelor situate strategic între insula japoneză Hokkaido și peninsula rusă Kamceatka, o zonă deosebit de bogată în resurse piscicole și maritime.

Blocajul constituțional impus de Moscova

Șansele unei soluționări diplomatice a disputei teritoriale s-au redus considerabil în ultimii ani. Noua Constituție rusă, aprobată printr-un referendum controversat în anul 2020, include prevederi stricte privind integritatea teritorială a țării.

Textul legii fundamentale îi interzice explicit șefului statului să cedeze teritorii unei țări străine. Această interdicție constituțională afectează direct posibilitatea de negociere privind Insulele Kurile, dar se aplică în egală măsură și celor cinci regiuni ucrainene anexate de Moscova în 2014 și 2022, respectiv Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.