Fostul redactor-șef al Novaya Gazeta descrie represiunea din Rusia. Dmitri Muratov: Nu mai există ziarul.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

La sediul din Moscova al publicației independente Novaya Gazeta, coridoarele sunt aproape pustii, iar fondatorul și fostul redactor-șef Dmitri Muratov spune că „nu mai există ziarul”, într-un interviu în care descrie presiunile exercitate de autoritățile ruse asupra presei independente și a criticilor Kremlinului, potrivit BBC.

Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, afirmă că presa independentă din Rusia a fost supusă unei presiuni fără precedent după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

El susține că sute de persoane au fost declarate „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști”, iar aproximativ 1.500 de oameni se află în închisoare pentru că s-au opus politicii statului. Afirmațiile privind numărul deținuților sunt prezentate ca estimări ale lui Muratov, nu ca o statistică oficială.

Novaya Gazeta, una dintre vocile critice ale Rusiei

Fondată în 1993, Novaya Gazeta a devenit una dintre cele mai cunoscute publicații independente din Rusia. Redacția a publicat investigații privind corupția, încălcarea drepturilor omului și acțiunile autorităților ruse.

Șase jurnaliști ai publicației au fost uciși, printre ei aflându-se jurnalista Anna Politkovskaia, cunoscută pentru relatările despre războiul din Cecenia. Comitetul Nobel a menționat aceste riscuri atunci când i-a acordat lui Dmitri Muratov Premiul Nobel pentru Pace, în 2021.

Premiul nu a împiedicat însă autoritățile ruse să ia măsuri împotriva publicației.

Potrivit lui Muratov, autoritățile au revocat înregistrarea ziarului, iar activitatea sa în Rusia a fost practic blocată. NobelPrize.org a relatat anterior că invazia Ucrainei și cenzura impusă presei independente au făcut imposibilă publicarea ziarului în Rusia, în timp ce o parte a redacției a continuat să lucreze din Letonia.

„Nu mai există ziarul”

În prezent, accesul la site-ul Novaya Gazeta este restricționat în Rusia, iar cititorii trebuie să recurgă la metode de ocolire a blocajelor pentru a-l accesa.

„Nu mai există ziarul”, spune Muratov, descriind atmosfera din fostul sediu al publicației din Moscova.

Jurnalistul amintește și un episod în care poliția a percheziționat sediul redacției timp de aproximativ 13 ore. Potrivit relatării sale, avocații nu au fost lăsați să intre în clădire în timpul operațiunii.

Muratov afirmă, de asemenea, că redactorul-șef executiv Oleg Roldugin se află în arest la domiciliu.

Represiunea împotriva criticilor Kremlinului

Muratov susține că reprimarea vocilor critice s-a extins mult dincolo de organizațiile de presă.

„Majoritatea liderilor de opinie au fost declarați «agenți străini», «extremiști» sau «teroriști»”, afirmă el, adăugând că numărul acestora se ridică la câteva sute.

În estimarea sa, aproximativ 1.500 de persoane sunt în prezent în închisoare pentru că au criticat politica statului rus de la începutul „operațiunii militare speciale” din Ucraina.

Kremlin

În interviu sunt prezentate și cazuri individuale. Printre persoanele menționate se află patru jurnaliști – Antonina Favorskaia, Konstantin Gabov, Serghei Karelin și Artiom Kriger – condamnați la cinci ani și jumătate de închisoare în dosare legate de acuzații de extremism și presupuse legături cu organizația anticorupție asociată lui Aleksei Navalnîi.

Un alt caz prezentat este cel al lui Alexei Gorinov, consilier municipal condamnat după ce a criticat războiul din Ucraina.

Povestea pianistului Pavel Kușnir

Printre fotografiile deținuților pe care Muratov le păstrează se află și cea a pianistului Pavel Kușnir.

Muzicianul a fost arestat după ce a publicat materiale video împotriva războiului. A murit în 2024 într-un centru de detenție preventivă, în timpul unei greve a foamei. Avea 39 de ani.

Pentru Muratov, cazul lui Kușnir ilustrează riscurile pe care și le asumă persoanele care critică public războiul și autoritățile ruse.

Un alt caz menționat este cel al Nadejdei Buianova, medic pediatru în vârstă de 68 de ani, născută în Ucraina, condamnată la cinci ani și jumătate într-o colonie penitenciară pentru presupuse declarații critice la adresa războiului.

Muratov avertizează asupra discursului nuclear

Interviul abordează și războiul din Ucraina și riscul unei escaladări nucleare.

Muratov respinge ideea că actualul conflict ar putea fi descris drept o victorie, indiferent de modul în care se va încheia. În opinia sa, războiul a produs deja pierderi atât de mari încât termenul de „victorie” nu mai poate descrie situația.

El avertizează și asupra frecvenței cu care este discutată utilizarea armelor nucleare în spațiul public rusesc.

„De la începutul anului, necesitatea folosirii armelor nucleare a fost menționată de peste 500 de ori”, afirmă Muratov, precizând că nu acordă importanță declarațiilor unor persoane marginale, dar că este preocupat atunci când asemenea idei apar la televiziunea de stat sau în cadrul unor evenimente oficiale.

În același timp, jurnalistul spune că nimeni nu poate ști cu certitudine ce gândește Vladimir Putin.

„Nimeni nu știe ce se întâmplă în mintea lui Vladimir Putin. Și eu nu știu”, afirmă Muratov, explicând că încearcă să analizeze situația din perspectiva unui jurnalist și pe baza datelor disponibile.

„A crescut securitatea Rusiei?”

Muratov pune sub semnul întrebării argumentul potrivit căruia invazia Ucrainei ar fi fost necesară pentru securitatea Rusiei.

„Spuneți-mi, a crescut securitatea?”, întreabă el, făcând referire la atacurile cu drone asupra unor obiective de pe teritoriul rus, problemele legate de carburanți, întreruperile serviciilor de internet mobil și existența deținuților politici.

În același timp, el consideră că Vladimir Putin păstrează controlul asupra sistemului politic rus și respinge speculațiile privind o posibilă ruptură iminentă în interiorul elitei.

„Țara este condusă de Vladimir Putin. Le este frică de el”, spune Muratov.

Un laureat Nobel declarat „agent străin”

Muratov însuși a fost desemnat de autoritățile ruse drept „agent străin”, statut utilizat de Kremlin împotriva numeroși jurnaliști, activiști și organizații critice.

Eticheta implică restricții și obligații suplimentare și are, potrivit criticilor legislației, și un puternic rol de stigmatizare.

În 2021, Comitetul Nobel îl desemnase pe Muratov laureat al Premiului Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de apărare a libertății de exprimare. Premiul a fost acordat împreună cu jurnalista filipineză Maria Ressa.

În discursul său Nobel, Muratov a dedicat premiul jurnaliștilor de la Novaya Gazeta care au fost uciși și a subliniat rolul presei de investigație în apărarea societății împotriva abuzului de putere.

Anterior, el și-a vândut la licitație medalia Nobel, iar banii obținuți au fost destinați sprijinirii copiilor refugiați din Ucraina prin UNICEF.

„Oamenii ne mulțumesc în șoaptă”

În ciuda presiunilor, Muratov spune că primește în continuare mesaje de susținere de la oameni obișnuiți.

„Trăim într-o perioadă în care trebuie să taci. Dar atât de mulți oameni susțin ceea ce facem”, afirmă jurnalistul. El spune că, pe străzile Moscovei, colegii săi aud cuvinte de recunoștință, rostite însă în șoaptă.

Pentru fostul redactor-șef al Novaya Gazeta, această reacție reprezintă una dintre puținele surse de speranță într-un climat în care presa independentă și criticii autorităților se confruntă cu presiuni judiciare și administrative tot mai mari.