Procurorii Parchetului instanțelor inferioare revin și se realizează conducerii Parchetului General și DNA susținând că nu își vor mai face treaba în urma schimbărilor aduse și votate de Parlament. Magistrații consideră că dosarele grave, cu infracțiuni de violență, nu vor mai fi rezolvate.

În contextul discuţiilor existente în spaţiul public cu privire la posibilele efecte ale modificărilor ce urmează a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, Compartimentul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Unele dintre amendamentele propuse pot avea consecinţe grave asupra anchetelor efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti ce vizează săvârşirea unor fapte penale deosebit de grave (omorul, loviturile cauzatoare de moarte, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor).

Astfel, Modificarea art. 97 şi art. 139 din Codul de procedură penală va face imposibilă folosirea în procesul penal a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale.

Pentru a reliefa importanţa folosirii acestor mijloace de probă, enumerăm câteva cauze în care identificarea rapidă a autorilor infracţiunilor precum şi soluţionarea dosarelor au fost posibile datorită folosirii imaginilor camerelor de supraveghere:

- În anul 2012, organele de urmărire penală au fost sesizate despre omorul comis de către I.G. asupra surorii sale I. N.; înjunghierea s-a produs în dreptul camerelor de supraveghere ale staţiei de alimentare a RATB, putând fi observate cruzimile cu care aceasta s-a produs (câteva sute de lovituri de cuţit).

- Cazul pedofilului S.N. care în perioada 2010-2014 a abuzat sexual şi a violat 8 copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani. Identificarea dar mai ales probarea acestui caz nu ar fi fost posibile fără înregistrările video ale camerelor de supraveghere in care S.N. a fost surprins împreună cu minorii.

- În cazul atentatului din Vitan, stabilirea modalităţii de săvârşire a faptei şi identificarea autorului P. V. au fost realizate cu ajutorul camerelor de supraveghere instalate in apropierea locului faptei dar şi a imaginilor surprinse cu acesta în Londra.

- În anul 2014 Poliţia Sectorului 3 a fost sesizată de o persoană cu privire la faptul că tatăl său S.N. a plecat de la domiciliu în jurul orelor 11.00, nu s-a mai întors şi nici nu a mai răspuns la telefoanele sale mobile, acestea fiind închise. În urma obţinerii înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere din zona Centrului Vechi a fost probată activitatea infracţională a autorului V V care l-a ucis pe S N, apoi a incendiat imobilul pentru a masca fapta.

- În cursul anului 2016, în spatele unui imobil din Bucureşti, lângă ghena de gunoi, a fost găsit, într-o sacoşă de rafie, un nou-născut în vârstă de 4 zile. În cauză au fost demarate cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, iar pentru identificarea autoarei infracţiunii au fost vizionate înregistrările surprinse de camerele de supraveghere montate la 34 de imobile aparţinând unor instituţii publice, societăţi comerciale, persoane fizice. În urma vizionării imaginilor, a fost reconstituit traseul parcurs de autoare, stabilindu-se că în cursul acelei zile aceasta a fost externată din secţia de obstetrică-ginecologie a unei unităţi medicale. La unitatea medicală respectivă s-a luat legătura cu personalul medical, iar identificare autoarei a reprezentat o formalitate.

Modificarea art. 168 din Codul de procedură penală în sensul în care datele obţinute în urma efectuării unei percheziţii informatice vor putea fi folosite doar pentru dovedirea infracţiunii pentru care a fost autorizată percheziţia, va împiedica organele de urmărire penală să urmărească infracţiuni grave despre săvârşirea cărora au luat la cunoştinţă cu ocazia administrării acestui procedeu probatoriu.

Astfel, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a unui bărbat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol şi rele tratamente aplicate minorului, reţinându-se că acesta, în perioada 2010 - 2015, prin constrângere şi ameninţare, a întreţinut raporturi sexuale cu fiica sa minoră.

Cu ocazia efectuării percheziţiei informatice, pe laptop-ul inculpatului au fost evidenţiate mai multe fotografii în care se regăseau persoane de sex feminin care, după aspectul fizic, păreau a fi minore în diferite ipostaze pornografice.

Prin urmare, s-a dispus disjungerea cauzei şi sesizarea D.I.I.C.O.T. pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de pornografie infantilă.

Inculpatul a fost condamnat definitiv atât pentru infracţiunile de viol şi rele tratamente aplicate minorului cât şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă (faptă descoperită în urma efectuării perchezieţiei informatice).

Precizăm că în toate cauzele prezentate mai sus au fost pronunţate hotărâri definitive de către instanţele de judecată, în afara acestora existând numeroase situaţii similare aflate în acest moment pe rolul organelor judiciar