Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a anunțat că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului.

Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului.

Mesajul lui Jens Stoltenberg pentru Ucraina

''Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă'', a continuat Jens Stoltenberg.

În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante.

''Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă'', a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Unitatea Ucrainei contrastează puternic cu teama care predomină în Rusia, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează duminică Reuters.

''Sentimentul de unitate, de autenticitate, de viaţă însăşi pe care îl avem contrastează puternic cu teama care predomină în Rusia'', a spus Zelenski în mesajul său video transmis sâmbătă noaptea cu ocazia intrării în Noul An.

'Ruşii se tem. Puteţi simţi asta. Şi se tem pe bună dreptate, pentru că vor pierde. Drone, rachete, nimic altceva nu îi va ajuta, pentru că noi rămânem uniţi. Ei sunt uniţi doar de teamă'', a adăugat şeful statului ucrainean.

Consilierul său Mihailo Podoliak a afirmat că valul de atacuri cu drone contra unor oraşe din Ucraina în noaptea de Anul Nou arată că ''Rusia nu mai are vreun obiectiv militar''.

Cum și-a schimbat Rusia strategia în ultimele luni

Podoliak a scris pe Twitter că Rusia şi-a schimbat strategia după 10 luni de când a lansat războiul împotriva Ucrainei.

''Rusia nu mai are vreun obiectiv militar. Ea încearcă să omoare cât mai mulţi civili şi să distrugă cât mai multe obiective civile posibil. Război de dragul de a ucide'', a adăugat Mihailo Podoliak.

În ultimele ore din anul 2022, Rusia a lansat atacuri cu drone împotriva mai multor oraşe ucrainene. Potrivit conducerii armatei ucrainene, toate dronele de producţie iraniană Shahed au fost doborâte înainte de a-şi atinge ţintele. Multe dintre aceste drone au vizat capitala Kiev şi oraşul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei.

Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi pentru protejarea populaţiei rusofone din Ucraina.

Ce obiective au avut bombardamentele Rusiei

Armata rusă a afirmat că bombardamentele care au vizat sâmbătă mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, înainte de Anul Nou, au ţintit instalaţii pentru fabricarea de drone, pentru a dejuca "atacuri teroriste" în curs de planificare, informează duminică AFP.

"Pe 31 decembrie 2022, forţele armate ruse au întreprins un atac aeropurtat de precizie cu rază lungă împotriva unor instalaţii ale industriei de apărare ucrainene implicate în fabricarea de drone de atac utilizate pentru a comite atacuri teroriste împotriva Rusiei", a anunţat Ministerul Apărării rus în raportul său zilnic.

"Planurile regimului de la Kiev menite să întreprindă atacuri teroriste împotriva Rusiei într-un viitor apropiat au fost dejucate", a adăugat ministerul.