Răspunsul AUR pentru BNR. Un program AUR pentru cei cu salarii mici ar atrage mai mulți votanți de stânga

Un studiu recent realizat de IRES și Fundația Konrad Adenauer despre diaspora românească aduce o ipoteză interesantă: un partid de stânga “care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României și implicit a diasporei muncitorești” ar lua electorat de la AUR. La fel de valabilă este și reciproca: cu cât AUR își clarifică mai ferm oferta economică în favoarea celor cu salarii mici, cu atât poate atrage electorat înclinat spre stânga.

BNR nu doar apără măsurile de echilibrare bugetară, ci pune la îndoială un model economic care i-a ajutat pe cei mai sărăci dintre români

Într-un editorial recent, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, nu doar susține efectul pozitiv al măsurilor de consolidare fiscală ale guvernului, ci pune sub semnul întrebării modelul de evoluție economică din ultimul deceniu.

Modelul criticat de Lazea — consum ridicat, taxe reduse, stimularea cererii — a avut defectele lui, dar a avut și un efect incontestabil: a ridicat nivelul de trai al celor cu venituri reduse, a redus sărăcia extremă și a permis unei părți a populației de la „baza piramidei”, să simtă, pentru prima dată după revoluție, că „se poate trăi decent în România”.

Insula Poveglia din laguna Veneției ascunde o istorie întunecată și a devenit unul dintre cele mai misterioase locuri din Italia

Viața la bordul unui iaht de lux. O fostă angajată dezvăluie adevărul despre milionari: Pentru ei, verigheta devine doar un accesoriu

Din acest punct de vedere, ce spune  Petrișor Peiu are logică: consumul individual real plasează România peste state precum Bulgaria, Ungaria sau Slovacia este un indicator al nivelului de trai și este un beneficiu pe care Românie nu trebuie să-l piardă.

Dincolo de politică, dovezi în plus: sărăcia extremă (sub 5,5$ pe zi, raportat la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut de la 25,9% în 2014 la 9,5% în 2019. Iar, datele Băncii Mondiale confirmă că beneficiarii acestui model de creștere au fost 40% cei mai sărăci dintre români.

Discursul tehnocratic care delegitimează acest câștig vorbește, inevitabil și din perspectiva unei elite urbane. Dar, dincolo de București și câteva mari centre economice urbane, există județe care nu contribuie nici măcar cu 1% la PIB. Este un decalaj major de dezvoltare care ascunde pungi de sărăcie. Cum se simt măsurile de echilibrare bugetară asupra acestor comunități de la coada participării economice? Care este oferta pe termen lung, pentru cei cu salarii mici: revenirea la o gândire de creștere economică care-i apasă cu taxe și inflație?

Dezbaterea este foarte personală, “anti-Bolojan”, dar creșterile de taxe rămân și după Bolojan, schimbând modelul economic al României. Exemplul Greciei.

Dezbaterea despre măsurile Guvernului Bolojan este foarte pesonalizată, premierul fiind țintă. Dar Ilie Bolojan este parte a aceleiași elitei educate, cu nivel de venit mult peste medie și concepție liberală. Nu este și nu a pretins că este un apărător al celor cu salarii mici. Și în plus, acest premier va pleca într-un an, dacă se păstrează coaliția și PSD face rotativa.

România a adoptat însă creșteri de impozite care vor rămâne în vigoare și dincolo de rezolvarea problemei deficitului. Vezi cazul impozitelor pe proprietate despre care argumentul central al guvernului, a fost că sunt “pur și simplu, prea mici”, într-o dezbatere care îi implică și pe cei 1,5 milioane de români, plătiți cu salariul minim, 4.050 de lei brut, în condițiile în care inflația este aproape 10%.

Aceste măsurile de echilibrare bugetară, schimbă și modelul de evoluție economică. Exemplul Greciei este util: măsurile de austeritate din 2010 au rămas în vigoare chiar și acum, după încheierea programelor de bailout. Pentru că între timp, grecii „s-a obișnuit”, iar economia a fost reconfigurată structural.

În competiția pe electoratul de stânga, AUR pare autosuficient.

Datele INSCOP din noiembrie 2025 arată AUR pe primul loc, cu 30% în urban și aproape 50% în rural, în timp ce PSD se menține în jurul a 20% în ambele medii. În urban, diferența este mai mică, în special pentru că PSD beneficiază de primari cu susținere personală puternică.

Mare parte din electoratul din urban mic, deschis spre AUR, ca și diaspora muncitorească de care vorbește sondajul IRES împărtășesc însă cam aceleași nemulțumiri: salarii insuficiente, sentimentul de abandon și neîncrederea profundă în instituții.  Întrebarea nu este dacă există spațiu politic pentru un discurs economic de stânga, întrebarea este cine poate să-l articuleze mai clar. Deși într-adevăr dezbaterea despre măsurile de austeritate nu este nouă și AUR a avut demersuri politice în parlament și în public, ipoteza lansată de sondajul IRES ar trebui să dea de gândit liderului AUR. Poate AUR fructifica ideologic, dezbaterea lansată de BNR, despre un nou model de creștere economică.