Raport ONU. Leul este cu 10% mai scump decât ar trebui. Ce înseamnă pentru economie

Leul, supraevaluat cu 10%. România se confruntă cu o apreciere semnificativă a monedei naționale, relevă raportul „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, publicat recent de Organizația Națiunilor Unite (ONU). Conform documentului, leul este supraevaluat cu circa 10%, ceea ce reduce competitivitatea produselor românești pe piețele externe.

Leul, supraevaluat cu 10%

Estimarea ONU se bazează pe calculul ratei reale efective de schimb (REER), un indicator care măsoară valoarea unei monede față de un coș de valute al principalilor parteneri comerciali, ajustat pentru diferențele de inflație. Aceasta oferă o imagine mai completă a competitivității externe decât simpla comparație bilaterală, de exemplu cu euro.

Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ

Pentru a înțelege impactul supraaprecierii, este util să vedem modul de calcul al REER. Indicatorul compară moneda națională cu valutele tuturor partenerilor comerciali importanți, ponderând fiecare relație în funcție de volumul comerțului bilateral și ajustând pentru diferențele de inflație.

De exemplu, dacă România face comerț cu Germania (40%), Italia (20%), Polonia (15%), China (15%) și SUA (10%), REER va analiza evoluția leului față de toate aceste valute și va reflecta efectul combinat al inflației și fluctuațiilor valutare.

Afacerea Strousberg, scandalul uriaș de corupție care a scindat România și a tulburat apele în guvern

Fotbal european. Inter - Juventus, 3-2 Thriller în derby-ul Italiei. Chivu câștigă în ultimele minute

Un REER mai mare decât valoarea de referință (de exemplu 110 față de anul de comparație 2012) indică o apreciere reală a monedei, ceea ce poate reduce atractivitatea exporturilor.

BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ce înseamnă pentru economie

Supraaprecierea leului afectează direct exportatorii, care se confruntă cu produse mai scumpe pe piețele externe, iar cererea poate să scadă. În același timp, importurile devin mai accesibile, ceea ce stimulează achizițiile de bunuri și servicii din străinătate. În termeni macroeconomici, un REER ridicat tinde să deterioreze balanța comercială, deoarece exporturile scad, iar importurile cresc.

În 2025, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) recunoștea că leul este supraapreciat cu aproximativ 5%. Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, sublinia că, deși supraevaluarea nu reprezintă un obstacol major pentru exporturi, monitorizarea atentă a evoluției monedei este esențială pentru menținerea competitivității.

ONU estimează că economia României va înregistra o creștere de aproape 2% în 2026, iar inflația ar urma să scadă la 6,1%. BNR are o estimare mai optimistă, prognozând o inflație de 3,7% pentru același an. Ca referință, inflația anuală în noiembrie 2025 a fost de 9,8% comparativ cu noiembrie 2024.

Context global

Raportul ONU indică o încetinire a creșterii economiei mondiale la 2,7% în 2026, față de 2,8% în 2025, cu o revenire la 2,9% în 2027. Deși majorarea tarifelor americane în 2025 a generat tensiuni comerciale, impactul asupra fluxurilor internaționale de comerț a fost limitat, în parte datorită stocurilor acumulate și consumului solid.

Previziunile pe regiuni sunt diverse: în SUA, creșterea economică va urca la 2,0% în 2026 și 2,2% în 2027, după o încetinire la 1,9% în 2025, iar inflația va rămâne peste pragul de 2%. China se așteaptă la o creștere de 4,6% în 2026, în scădere față de 4,9% în 2025.

Uniunea Europeană va înregistra un avans de 1,3% în 2026 și 1,6% în 2027, susținut de consum, dar afectat de tarifele americane și incertitudinile geopolitice. În India, economia va crește cu 6,6% în 2026 și 6,7% în 2027, sprijinită de consum și investiții publice.