Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > PULSUL PLANETEI. Reuniunea G7: Întărirea relației trans-atlantice și izolarea Rusiei
PULSUL PLANETEI. Reuniunea G7: Întărirea relației trans-atlantice și izolarea Rusiei

PULSUL PLANETEI. Reuniunea G7: Întărirea relației trans-atlantice și izolarea Rusiei

Începutul săptămânii a fost marcat de reuniunea G7 în Germania.

Cele șapte țări cele mai industrializate au renunțat definitiv la baletul făcut prin primirea Rusiei în club și au evaluat la zi marile amenințări ale lumii între care agresiunea militară rusă în Ucraina, anexarea Crimeii și acțiunile Daech-ISIL, autointitulat Statul Islamic.

Dezbaterea a început cu o pseudo- dispută privind invitarea Rusiei la reuniune: știri de presă, în special cu origine în instituții media de pe platforma Sputnik, Russia Today și media rusă internă, au vehiculat ideea că Germania ar fi vrut să invite Rusia la reuniune. Știrea imediat următoare, una reală, de această dată, a vorbit despre opoziția directă a Canadei față de invitarea la reuniunile G7 a Rusiei, în condițiile în care continuă agresiunea militară asupra Ucrainei. În final, chiar Rusia a emis o știre potrivit căreia nu e interesată să revină în G7. Cert este că decizia finală reală a summitului a subliniat faptul că Germania nu a cerut niciodată prezența Rusiei, că și cancelarul Angela Merkel este profund legată de valorile fundamentale și de idealurile democratice, iar acțiunile revizioniste și agresive ale Rusiei o scot în afara lumii civilizate, a comunității internaționale.

Reuniunea G7 a avut câteva semnale extrem de puternice, între care cel mai important este acela că a fost refăcută relația transatlantică – până la punctul la care doamna Merkel a fost acuzată că ar fi, nici mai mult nici mai puțin, decât „sclavul Americii” – ba mai mult, relația bilaterală SUA-Germania a fost reîntărită, fiind închis diferendumul post- Snowden privind „spionarea înalților oficiali germani și europeni de către NSA”, o altă temă parazit introdusă spre divizarea lumii democrațiilor liberale și clarificată până în punctul în care BND, serviciul secret german, a spus că, fără tehnologia și sprijinul american de la NSA, e „orb” și lasă cetățenii germani fără protecție în fața atacurilor teroriste.

Deci reuniunea a marcat unitatea și reîntărirea legăturii trans-atlantice, solidaritatea europeană – inclusiv Cameron a primit mesaj clar și sever de la Washington privind rămânerea în UE, motiv pentru reacția premierului conservator față de proprii miniștri de a nu mai susține ieșirea din UE ci doar negocieri avantajoase Marii Britanii – menținerea, chiar accentuarea sancțiunilor și a izolării Rusiei, pe seama neîndeplinirii angajamentelor de la Minsk și a retragerii forțelor și capabilităților militare din Ucraina. Mesajul a notat mai întâi auto-izolarea Rusiei, apoi nevoia de menținere și întărire a izolării și a sancțiunilor la adresa administrației Putin.

Măsura gradului de coeziune și nemulțumire a lumii occidentale la adresa Rusiei putem vedea prin faptul că Crimeea a revenit pe agendă. În mod tacit, în toată perioada de încurajare a negocierilor și speranță pentru aplicarea acordurilor de la Minsk – inclusiv retragerea tuturor categoriilor de trupe, controlul frontierei ruso- ucrainene de către autoritățile legitime, organizarea de alegeri locale la termen în Lugansk și Donetsk potrivit legilor Ucrainei, ulterior negocierea modificărilor constituționale pe principiul descentralizării – tema Crimeii dispăruse din agendă. În mod tacit se asuma faptul că nu va fi recunoscută niciodată anexarea Crimeii la Rusia, însă condiționările nu mai erau legate de situația din peninsulă, considerată în mare măsură pierdută pe termen lung. De această dată, summitul G7 a legat, prin decizie unanimă, ridicarea sancțiunilor la adresa Rusiei de inversarea situației actuale din Crimeea, iar ideea revenirii la Ucraina a fost relansată.

Nemulțumirea unanimă a fost generată de tentativa de reluare a atacului pe scară largă în Estul Ucrainei prin introducerea unor noi categorii de trupe și echipamente militare moderne de către Rusia, cu servanți, comandă și control și militari ruși implicați în conflict. Această modificare, remarcată de secretarul general al NATO, de Președintele SUA și de liderii grupului Normandia, a generat reacția ce a inclus amenințarea pentru extinderea și întărirea sistemului de sancțiuni. Și dacă deja Rusia vorbea despre Republicile populare autoproclamate Donetsk și Lugansk ca parte a Ucrainei, în timp ce în modificările propuse la Constituția viitoare a Ucrainei, separatiștii din Donbas introduseseră chiar și recunoașterea Crimeii ca parte a Ucrainei, trendul a fost inversat după reuniune, propunerile au fost retrase, iar logica războiului și cererilor maximale în Estul Ucrainei au revenit pe masă. Doar că, de data aceasta, în fața Rusiei, orice falie prezumată la nivel european și euro-atlantic a dispărut.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.