Majoritatea provin din rețelele ce aduc imigranți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord și se îndreaptă către Europa fie din Maroc către Spania, fie din Libia către Italia – val care a provocat primele dezbateri în aprilie – fie, mai nou, din Siria și Irak prin Turcia și Grecia via Macedonia si Serbia către Ungaria, Austria și Germania. Scenele de un tragism extrem au împovărat până și conștiințele liderilor conservatori britanici care au capotat de la poziția inflexibilă împotriva primirii oricărui tip de refugiați, premierul David Cameron anunțând că va trata soluția crizei „cu mintea și cu inima”.

Ceea ce nu a luat nimeni în calcul încă au fost imigranții veniți pe rute secundare astăzi, dar nu mai puțin periculoase, din zona Afganistan-Pakistan. Aceste rute folosesc în mod extensiv zone de trecere precum cele din Asia Centrală, cu precădere Tadjikistan, Uzbekistan și Turkmenistan, via Nordul Caucazului rus sau Kazahstan, Ucraina, Republica Moldova, România. O rută care aduce imigranți din spațiul periculos al talibanilor și fiefurile Al Qaeda, mai nou a Statului Islamic Afgan și Jundalahului sunit Iranian, către Europa.

Știri precum cea referitoare la captura de către poliția de frontieră română la Rădăuți a 9 cetăţeni afgani, călăuziţi de un cetăţean ucrainean, care intenţionau să intre ilegal în România pe la frontiera verde pentru a ajunge într-o ţară din Spaţiul Schengen, se înmulțesc. Rețelele de trafic de imigranți și călăuzele sunt capturate, iar tema reprezintă o problemă de maximă importanță atât la Kiev cât și la Chișinău și București. Mai ales că libera circulație a cetățenilor la nivel European vine la pachet cu acorduri de readmisie și angajamente ale Republicii Moldova și Ucrainei de reprimire a acestor cetățeni care ajung de pe teritoriul lor în statele membre ale UE, acorduri semnate și în vigoare în ambele state. Situația cea mai ingrată rămâne în Republica Moldova, acolo unde lipsa controlului regiunii nistrene poate crea dificultăți suplimentare.

Lucrătorii Poliţiei de frontieră române i-au observant, de această data, pe migranţi la aproximativ 500 metri de frontieră, pe direcţia localităţii Muşeniţa, jud. Suceava, un grup format din 10 persoane, 5 copii şi 5 adulţi, care se deplasa, pe jos, dinspre frontiera cu Ucraina spre interior. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că grupul era format din 9 cetăţeni afgani, 5 copii, cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani, şi 4 adulţi, cu vârste cuprinse între 24 şi 40 de ani. De asemenea, s-a constatat că aceştia erau călăuziţi de un cetăţean ucrainean, Heorhii H. care a declarat poliţiştilor de frontieră că în schimbul unor sume de bani promise intenţiona să-i conducă până într-o ţară din Spaţiul Schengen.

Asemenea știri se repetă, iar capturile amenință să transforme aceste cazuri disparate într-un adevărat fenomen, cu impact major asupra securității statelor din regiune, introducând presiuni suplimentare, reclamând forțe și alocări de resurse importante dincolo de preocupările existente deja, cele legate de agresiune armată, amenințări separatiste sau posibile acțiuni teroriste – cu impact redus, dar totuși nu imposibile chiar și în regiunea noastră.

E motivul pentru care subiectul trebuie adus pe masă în cadrul discuțiilor privind rutele de tranzit ale refugiaților și impactul preluării imigranților la nivel European. E un subiect important și pentru viitoarea formula trilaterală România-Republica Moldova-Ucraina pentru punerea de acord și adoptarea unei poziții comune în regiune și discutarea acestui tip de problemă la nivel european.

* Opiniile exprimate în paginile ziarului aparţin autorilor.